Dosarul „fabricii de copii” de la Timișoara. Răsturnare de situație spectaculoasă

Curtea de Apel Timișoara a pronunțat sentința finală în dosarul traficului de ovule de la fostul Spital Athena din Timișoara. Medicul grec Giatras Kostantinos, condamnat la închisoare cu executare în primă instanță, a scăpat de acuzații în apel.  

Achitări pentru constituirea de grup infracțional organizat și încetarea procesului penal prin prescripție pentru trafic de ovule. Este decizia judecătorilor Curții de Apel Timișoara în dosarul „fabricii de copii”, în care medicul grec Giatras Kostantinos a fost condamnat în primă instanță la cinci ani de închisoare cu executare.

Potrivit sentinței definitive pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, medicul Giatras Kostantinos, specialist în fertilizare in vitro şi fondator al Spitalului Athena din Timişoara, biologul grec Pappa Charikleia, medicul ginecolog Stelea Lavinia şi medicul biolog Daniela Ciontu au fost găsiți nevinovați pentru constituirea unui grup infracțional organizat. De acuzațiile de trafic de ovule au scăpat prin prescrierea faptelor.

Avocatul medicului grec Giatras Kostantinos, Arcadie Anastasescu, a declarat că va ataca sentința Curții de Apel Timișoara printr-un recurs în casație, la Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru ca judecătorii să dispună față de medicul grec, în loc de încetarea procesului prin prescripție, achitarea.

„O să merg să cer să se dispună achitarea, să se constate că nu este săvârșit nicio faptă penală. În mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal pentru prescripție. Vrem să obținem o hotărâre de achitare”, a declarat avocatul Arcadie Anastasescu pentru „Adevărul”.

Acuzațiile aduse medicilor de la „fabrica de copii”

Potrivit DIICOT, una dintre acţiunile ilegale de la Athena, spital intrat între timp în faliment, era organizarea unor activităţi de prelevare şi transplant de celule umane (ovocite) utilizate pentru fertilizarea in vitro cu mama purtătoare. Procurorii au reuşit să obţină acte notariale din care reiese că în 13 cazuri s-a făcut fertilizarea in vitro a unor mame-surogat. Anchetatorii au suspiciuni că au fost mult mai multe cazuri, dar acestea nu au putut fi probate pentru că unele dintre paciente sunt din afara ţării, dar şi pentru că o parte a bazei de date a clinicii a fost ştearsă.

Din cele 13 cazuri pentru care s-au găsit acte notariale reiese că mamele-surogat s-au angajat ca după naştere să predea copilul familiei pentru care a născut, urmând ca ulterior să se facă şi demersuri prin care copilul să fie trecut pe numele mamei biologice, în acte figurând ca mamă cea care l-a născut. DIICOT arată că naşterea cu mamă-surogat nu este reglementată în România, iar procedura a fost realizată de echipa condusă de medicul grec încălcând mai multe prevederi legale.

Elevă plătită să doneze ovocite

Al doilea palier al acuzaţiilor DIICOT vizează racolarea unor tinere cărora li s-au achitat sume de bani pentru a dona ovocite folosite ulterior pentru fertilizarea in vitro a altor femei. Procurorii susţin că practica este ilegală, legea prevăzând că „donarea şi transplantul de organe, ţesuturi şi celule de origină umană nu pot face obiectul unor acte şi fapte juridice în scopul obţinerii unui folos material sau de altă natură”. Procurorii au reuşit să identifice două cazuri de tinere, o studentă de 19 ani şi o tânără de 18 ani, elevă în clasa a XII-a, care au fost plătite cu câte 300 de euro pentru ovocitele donate în vedere utilizării lor în cadrul unor proceduri de fertilizare in vitro.

Cum puteai deveni mamă fără să ştii

În fine, potrivit DIICOT, al treilea palier al activităţii infracţionale a echipei conduse de medicul grec vizează utilizarea frauduloasă a ovocitelor prelevate de la paciente care au recurs la procedura de fertilizare in vitro. Concret, procurorii DIICOT susţin că material genetic, recoltat de la anumite paciente, rămas nefolosit, a fost utilizat pentru fertilizarea in vitro a altor femei, de la care nu au fost recoltate suficiente ovocite sau ovocitele recoltate nu erau de calitate.

Procurorii susţin că în aceste cazuri, nici pacientele de la care s-au prelevat ovocite, nici beneficiarele nu erau informate cu privire la destinaţia sau provenienţa ovocitelor. „Au fost probate în mod cert un număr de 16 cazuri de astfel de procedure de prelevare de ovocite şi un număr de 12 cazuri de astfel de transplanturi”, susţin procurorii DIICOT, care îşi susţin acuzaţiile atât prin înscrisuri, cât şi prin mărturii. În rechizitoriu sunt prezentate cazurile a trei copii, dintre care doi gemeni, născuţi ca urmare a unor proceduri de fertilizare in vitro cu material genetic prelevat de la femei care nu şi-au dat consimţământul în acest sens.

Declinul celui mai mare spital privat din Vestul ţării

În 2014, după declanşarea anchetei pentru trafic de ovule, societatea care administra cel mai mare spital ptrivat din Vestul ţării a solicitat deschiderea procedurii speciale, iar judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Timiş a admis cererea. Athena şi-a cerut insolvenţa din cauza incapacităţii de plată a unor datorii de peste 2,8 milioane de lei.

Principalii creditori erau medicii care au lucrat în cadrul spitalului, dar şi societăţi din domeniu cu care unitatea medicală a colaborat. „Din cauza situaţiei economice dificile existente, a dificultăţilor întâmpinate în realizarea obiectului de activitate, societatea noastră nu mai face faţă datoriilor exigibile faţă de creditorii săi, datorii care în prezent depăşesc pragul limită de 45.000 de ron, depăşind valoarea de 2.800.000 de lei, iar scadenţa acestora este depăşită cu mult de 90 de zile”, se arăta în cererea de intrare în insolvenţă.