De ce a fost achitat fostul şef al Casei de Asigurări de Sănătate Timiş, acuzat că a protejat mafia decontărilor fictive
0Judecătorii Tribunalului Timiş au redactat motivarea sentinţei prin care fostul şef al Casei de Asigurări de Sănătate Timiş şi fost director în cadrul Direcţiei Antifraudă din cadrul CNAS, Cristian Careba, a fost achitat în dosarul în care a fost trimis în judecată pentru conflict de interese, complicitate la înşelăciune şi spălare de bani.
Fostul şef al CJAS Timiş Cristian Careba a fost trimis în judecată în 2015 pentru conflict de interese, complicitate la înşelăciune şi spălare de bani. Prin rechizitoriul de peste 2.000 de pagini, procurorii Parchetului General l-au acuzat pe Careba de conflict de interese pentru că, în calitate de şef al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Timiş, a semnat mai multe contracte între Casa de Asigurări Timiş şi spitale sau clinici care aveau contract de asistenţă în domeniul IT cu firma sa, SC Scrif Net SRL.
Salvat de modificarea definiţiei conflictului de interese
Magistratull care a judecat procesul pe fond l-a declarat nevinovat pe Careba pentru conflict de interese după ce infracţiunea a fost, practic, dezincriminată de coaliţia PSD-ALDE prin modificarea definiţiei infracţiunii. „Tribunalul constată că, urmare a modificărilor aduse articolului 301 C.p. prin Legea nr. 193/2017, ambele infracţiuni de conflict de interese pentru care inculpatul Careba Călin Cristian fost trimis în judecată nu se mai regăsesc în norma de incriminare, întrucât s-au încadrat în modalitatea alternativă a îndeplinirii unui act sau participării la luarea unei decizii prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru o persoană din partea căreia funcţionarul public a beneficiat sau beneficiază de foloase de orice natură (s-a reţinut că inculpatul a obţinut foloase materiale de la furnizorii de servicii medicale, întrucât controla şi administra în fapt societatea Scrif Net SRL, cu care furnizorii de servicii medicale menţionaţi aveau încheiate contracte de prestări servicii în domeniul IT) şi totodată, nu mai este incriminată nici modalitatea alternativă a participării la luarea unei decizii prin care s-a obţinut un folos material”, se arată în sentinţa Tribunalului Timiş.
Prin rechizitoriul de trimitere în judecată, Cristian Careba a fost acuzat că, din postura de coordonator regional al Direcţiei Generale Monitorizare, Control şi Antifraudă din cadrul CNAS, a condus o echipă de control care a verificat clinicile Seflmed, deţinute de amica sa Eugenia Nicoară. Astfel, susţin procurorii, „societăţile administrate de inculpata Nicoară Diana Eugenia au fost protejate de inculpatul Careba Călin Cristian împotriva unor controale ce ar fi putut descoperi sistemul fraudulos utilizat pentru decontarea unor servicii medicale fictive”. Chiar dacă Eugenia Nicoară a fost condamnată cu suspendare pentru înşelăciune şi obligată la plata prejudiciului, Cristian Careba nu a fost găsit pentru complicitate la înşelăciune.
Judecătorul a arătat că „pentru a se reţine infracţiunea de complicitate la înşelăciune, trebuie stabilită în mod cert intenţia inculpatului a de oferi un sprijin sau ajutor activităţii infracţionale desfăşurată de către inculpata Nicoară Eugenia sub forma inducerii in eroare a Casei de Asigurări prin decontarea de servicii medicale fictive, de existenţa cărora ar fi avut cunoştinţă, iar nu doar pentru evitarea descoperirii unor nereguli in completarea unor formulare medicale şi pentru a evita sancţionarea furnizorului”.
„Complicitatea morală reţinută în sarcina inculpatului Careba Cristian prin tolerarea (şi implicit încurajarea) practicilor de raportare şi decontare a unor servicii medicale fictive de către inculpată prin prisma funcţiilor deţinute şi a relaţiei de prietenie dintre cei doi nu poate fi reţinută întrucât, astfel cum s-a arătat, nu există probe din care să rezulte în mod cert că, anterior controlului din mai-iunie 2014, in culpatul ar fi avut reprezentarea activităţii infracţionale desfăşurată de inculpata Nicoară Eugenia prin raportarea şi decontarea de servicii medicale fictive”, se mai arată în sentinţa Tribunalului Timiş.
În privinţa protecţiei oferite de Careba Eugeniei Nicoară cu ocazia controalului pe care l-a coordonat, judecătorul a arătat că, admiţând că această protecţie a existat, ea s-a realizat după consumarea actului de înşelăciune, ceea ce nu poate constitui complicitate la înşelăciune. „Pentru existenţa infracţiunii de complicitate la înşelăciune este necesară existenţa unui act de înlesnire sau ajutor până în momentul epuizării infracţiunii. Faptul că acest controlul viza verificarea realităţii serviciilor medicale prestate pe o perioadă anterioară de trei ani nu are relevanţă, întrucât, pentru a se reţine infracţiunea de complicitate la înşelăciune, trebuie să fie stabilit ca inculpatul a avut intenţia de ajuta sau înlesni activitatea infracţională a autorului înainte sau în timpul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune”, se mai arată în sentinţa Tribunalului Timiş.
Sentinţa Tribunalului Timiş nu este definitivă, fiind atacată cu apel.