Clanul Paisie de la Mitropolia Banatului: „sfânta“ reţetă de făcut bani
0Preasfinţitul Paisie Lugojanul, al doilea om în Mitropolia Banatului, şi alţi preoţi sunt suspectaţi de şantaj, de oamenii legii, după ce ar fi obligat mai multe persoane să facă donaţii Bisericii.
Episcopul vicar Paisie Lugojanul şi alte feţe bisericeşti sunt cercetaţi penal pentru că le-ar fi cerut angajaţilor a cinci centre sociale din judeţul Timiş, înfiinţate pe banii UE şi coordonate de Arhiepiscopia Timişoarei, să cotizeze „la negru“, din salarii, către Biserică. Pentru a-şi păstra slujbele, angajaţii donau o treime din salariu, între 300 şi 500 de lei. Proiectul „Reţeaua interregională de centre educaţionale“, în valoare de 20 de milioane de lei şi implementat, acum doi ani, de Asociaţia Filantropica Ortodoxă Alba Iulia şi Arhiepiscopia Timişoarei, a fost suspendat, între timp din cauza cercetărilor.
Dosarul în care sunt cercetaţi Ion Gheorghe, cunoscut cu numele clerical de Paisie Lugojanul, al doilea om din Mitropolia Banatului, preoţii Cristian Pavel, Alin Cuza şi contabila Mihaela Zărie, este plimbat de la o instituţie la alta. Iniţial, Parchetul Curţii de Apel Timişoara a pasat cazul celor de la Direcţia Naţională Anticorupţie. DNA a definitivat, zilele trecute, cercetările, însă a întors dosarul la Parchetul Curţii de Apel. Motivul: cazul nu este de competenţa procurorilor anticorupţie, nefiind vorba despre deturnare de fonduri europene.
Ameninţaţi cu disponibilizarea
Problemele au apărut după ce două angajate de la centrul social din Deta, judeţul Timiş, au decis să rupă tăcerea şi au făcut plângeri penale împotriva preoţilor. Ele au sesizat poliţia pentru că Arhiepiscopia le obliga să doneze, în fiecare lună, 500 de lei din salariu. „Între iunie 2011 şi mai 2012, au fost constrânse de funcţionari din cadrul Arhiepiscopiei, cu acordul episcopului vicar Paisie Lugojanul, să returneze instituţiei angajatoare, din salariul net, suma de 500 lei, cu titlul de donaţie, fără a primi în schimb un document justificator“, se arată în dosarul DNA.
Oamenii legii mai susţin: „În situaţia în care vreo persoană avea de făcut obiecţii cu privire la sumele ce urmau să fie returnate lunar din salariu, i se preciza în mod expres că, în locul ei, va fi angajat altcineva“. Este şi cazul Olgăi Usulescu, căreia preotul Pavel Cristian i-a transmis că „biserica are oameni, nu duce lipsă, poate să o înlocuiască“.
Cum calculau preoţii "donaţiile"
Angajaţii centrelor care primeau un salariul cuprins între 1.500 şi 1.750 de lei net lunar returnau Arhiepiscopiei Timişoarei 500 de lei. Bucătarii, cu un venit de 1.325 de lei, „donau“ câte 325 de lei. „Când li se comunica salariul, angajaţilor li se preciza că, pentru continuarea activităţii centrului, şi după încheierea finanţării UE, trebuie să doneze lunar o sumă de bani din salariul net. Suma a fost stabilită anticipat de făptuitori“, susţin procurorii anticorupţie.
Pentru a păstra o aparentă legalitate acestei activităţi, angajaţilor li s-a cerut să facă donaţia pe un alt nume, fapt confirmat şi prin documentele contabile ridicate de anchetatori, pe 11 februarie 2013, de la Arhiepiscopia Ortodoxă Română din Timişoara. Înaltele feţe bisericeşti păstrează în continuare tăcerea în privinţa acestui caz. „Mitropolia Banatului nu are un punct de vedere oficial în această problemă“, este, de fiecare dată, răspunsul preotului Marius Florescu, purtătorul de cuvânt al instituţiei.
Scăpaţi de deturnare de fonduri europene, au rămas cu şantajul
Oficialii Arhiepiscopiei Timişoarei au chemat mai multe angajate din centrele educaţionale pentru a le restitui banii pe care i-au donat de-a lungul timpului, odată ce oamenii legii au demarat cercetările.
Toate persoanele implicate în acest caz au fost audiate de procurorii anticorupţie timişeni. Singurul care a refuzat să dea cu subsemnatul a fost episcopul vicar Paisie Lugojanul. Preasfinţitul a trimis către procurorii DNA o adresă oficială, semnată la notar, în care spune că îşi rezervă dreptul de a nu da declaraţii în acest caz. După încheierea cercetărilor făcute de procurorii anticorupţie, feţele bisericeşti de la Arhiepiscopia Timişoarei au scăpat de acuzaţia de deturnare de fonduri europene. În schimb, oamenii legii susţin că rămân în continuare învinuiţi pentru alte infracţiuni, printre care şi cea de şantaj.
Donatori sub alte nume
Mihaela Zărie, contabilă la Arhiepiscopia Timişoarei, este acuzată că „a consemnat în mod fictiv, în documentele contabile, numele altor persoane decât cele care în mod real au achitat sumele de bani cu titlu de donaţie“. Conform rechizitoriului DNA, faptele făcute de Zărie pot fi considerate fals în înscrisuri sub semnătură privată.
„Nu au rezultat indicii care să justifice în vreun fel faptul că rapoartele de activitate întocmite de membrii echipei de implementare a proiectului ar conţine date nereale. În sensul că activităţile din proiect nu s-ar fi realizat, ori s-ar fi realizat necorespunzător, lucru care să fie de natură să ducă la neîndeplinirea obiectivelor şi a scopului proiectului. În cazul de faţă, bugetul Comunităţii Europene nu este prejudiciat în niciun fel, banii fiind alocaţi şi direcţionaţi integral membrilor echipei“, îşi motivează Tamaş Schiffbech, procurorul-şef al DNA Timiş, în rechizitoriu, decizia de a nu începe urmărirea penală pentru deturnare de fonduri europene.
După începerea anchetei, preoţii i-au chemat pe păgubiţi pentru a le da banii înapoi
Scutită de impozit, taxată în plus de Biserică
Feţele bisericeşti recurgeau, conform rechizitoriului întocmit de Direcţia Naţională Anticorupţie, şi la sancţiuni drastice împotriva angajaţilor care refuzau să cotizeze. Astfel, Maria Culda, fostă angajată la centrul din Sânnicolau Mare, făcea naveta din Timişoara. Femeii i s-a aprobat doar jumătate din decontul lunar de transport, 100 de lei, după ce nu a vrut să dea cei 500 de lei Bisericii.
Un alt abuz al preoţilor s-a produs, conform rechizitoriului DNA, şi în cazul Biancăi Viziniuc. Femeia, fostă angajată la unul dintre cele cinci centre sociale, are o infirmitate fizică la mâna dreaptă şi este scutită de la plata impozitului pe salariu. Din acest motiv, feţele bisericeşti care se ocupau de implementarea proiectului i-au impus o „cotizaţie“ mai mare decât celorlalţi angajaţi. Astfel, Bianca Viziniuc trebuia să returneze lunar câte 750 de lei din salariu, în loc de 500 de lei.