Cele mai uzuale cuvinte împrumutate din limba greacă: tacticos, prisos, folos, căpcăun, hardughie, igrasie, paranghelie
0În special în perioada fanariotă, limba română s-a îmbogăţit cu foarte multe cuvinte din limba greacă. Nu o să vă vină să credeţi ce multe sunt.
“Se spune că, atunci când funcţionărimea greacă a pătruns în lumea satului românesc pentru a colecta birurile, se mira de frumuseţea peisajelor, cu totul deosebite de cele ale pietroasei Elade sau de praful pestrit din Constantinopol. Exclamaţia "Tii, kalos!", adica "Ce frumos!", era pe buzele tuturor. Stra-strabunicii nostri au transformat rapid o apreciere într-un cuvânt de ocara, avertizându-se unii pe alţii, în preajma apariţiei colectorilor de biruri: "Vin ticăloşii!", scria Marius Oprea, într-un articol apărut în 2004, în Ziarul Financiar.
Cercetările au arătat că în toată istoria romanităţii balcanice, latina dunăreană şi mai apoi româna au fost în contact permanent cu limba greacă, fiindcă aceasta a fost limba dominantă a imperiului roman de răsărit.
"În română distingem 3 niveluri principale de influenţă greacă: Cuvinte vechi greceşti pătrunse în latina dunăreană (sec. I-VI). Împrumuturi din epoca bizantină (VII-XV). Împrumuturi neogreceşti din epoca fanariotă (1711-1821). Uneori, datarea împrumuturilor este destul de dificilă, fiind destul de greu să distingem de exemplu între un împrumut din greaca bizantină sau din neogreacă... Din totalul de 272 de cuvinte din greaca bizantină, avem 16 directe, 254 indirecte şi doar 2 provenind din latina medievală (bumbac şi căpitan). După căderea Constantinopolului (1453) şi stabilirea domniei turceşti, în secolele al XVI – XVIII-lea, un număr mare de greci emigrează în ţările româneşti unde ajung să deţină funcţii sociale, economice şi politice însemnate. În secolul al XVIII-lea limba greacă ajunge limbă de cultură a clasei dominante. Constatăm existenţa şcolilor greceşti la Iaşi şi la Bucureşti. Cea mai importantă şi intensă influenţă a limbii greceşti are loc în epoca fanariotă (1711-1821). O mulţime de termeni legaţi de viaţa economică, organizarea politică şi administrativă, viaţă socială şi culturală pătrund în lexicul limbii române", aflăm de pe portalul roinfo.gr.
Conform lucrării lui Galdi despre împrumuturile neogreceşti în română intrate în epoca fanariotă, din cele aproximativ 1200 de cuvinte, doar 100-150 au fost populare şi mai sunt frecvente în limba română actuală. Cuvintele acestea au pătruns mai ales în Muntenia şi în Moldova:
Ei bine, în perioada fanariotă, limba română s-a îmbogăţit cu foarte multe cuvinte din limba greacă. Sunt aşa de multe şi uzuale încât nici măcar nu te gândeşti că ele ar avea origini greceşti.
Iată cele mai cunoscute împrumuturi din limba greacă: Agale, aghiuţă, agonisi, ahtiat, alandala, alice, alifie, ananghie, anapoda, anatemă, anghinare, anost, arac, argăsi, arhiologie, arvună, boboc, bulină, buzunar, caisă, calapod, călimară, canapea, căpcăun, cărămidă, cartofor, cărturar, castan, catarg, catastif, caterisi, caterisire, chiparos, chivernisi, coală, comis, condei, conopidă, cordea, cordeluţă, coriandru, cort, demon, desigur, dichisi, doxă, dragoman, dram, duzină, economisi, eforie,, egumen, enoriaş, enorie, eparhie, evlavie, fandosi, fasole, felie, fidea, filă, fisă, flamură, folos, folosi, franzelă, furtună, fustă, gargară, garoafă, glastră, guvid, hardughie, hartă, hrisov, iasomie, icter, ieftin, ifose, igrasie, iotă, ipochimen, ipsos, importanţă, lămâie, lăuză, lefter, lepră, levantă, lipsă, lipsi, logofăt, măcar, macaroană, magazie, marafet,mărgăritar, marghiolie, midie, mistrie, molipsi, monedă, mosc, mostră, mutră, noimă, nostim, nufăr, oftica, oftică, oleacă, omidă, pandişpan, paner, paranghelie, pat, patimă, pătimi, pedepsi, plămân, plapumă, plictisi, poliloghie, politicos, polologhie, porfiră,portocală, portocaliu, pricopsi, prisos, proaspăt, profir, pronaos, prosop, psalt, reţetă, rodie, salată, saltea, saramură, scăfârlie, schepsis, schimonosi, scop, scrumbie, scufiţă, sertar, sigur, sihastru, simandicos, sinchisi, sosi, spanac, sparanghel, spermanţet,splină, stacojiu, stafidă, stavrid, stemă, stivă, stol, strachină, stridie, tacticos, ţâfnă, ţâfnos, tagmă, taifas, ţaţă, ţelină, tiflă,timonă, tipografie, ţoale, trandafir, tumbă, turlă, urgisi, ursi, vanilie, vapor, vlăstar, zahăr, zâzanie, zodie, zugrăvi.
Cele mai uzuale cuvinte moştenite de limba română din slavonă. Cui datorăm termeni precum „vreme“, „ceas“, „babă“, „vârstă“ sau „lopată“
Limba română vorbită în Banat are puternice influenţe germane: „ştrimfi“, „şvaiţer“, „vană“, „şuncă“
Cele mai cunoscute cuvinte româneşti care sunt împrumutate din maghiară: oraş, neam, viteaz, belşug, vameş, uriaş