Ce procese urmează după furtuna de duminică. Proprietarii acoperişurilor care au produs pagube după ce au fost luate de vânt ar putea fi buni de plată

Un bilanţ provizoriu al Primăriei Timişoara arată că peste 3.500 de arbori din oraş au fost doborâţi de furtună şi zeci de acoperişuri au fost luate de vânt. Cinci persoane au murit numai în Timiş, iar pagubele materiale au fost însemnate.

Cei care au avut de suferit vătămări corporale sau pagube materiale ar putea obţine despăgubiri. Acest lucru se poate întâmpla, însă, numai în anumite condiţii. Cei care au încheiat o poliţă de asigurare obligatorie a locuinţei nu vor putea fi despăgubiţi în acest caz, poliţa având incidenţă doar în cazul cutremurelor, a inundaţiilor sau a alunecărilor de teren.

Proprietarul răspunde pentru bunul său

Pot fi, însă, despăgubiţi proprietarii locuinţelor afectate care au avut încheiată o poliţă de asigurare facultativă. De asemenea, în cazul maşinilor distruse de copaci sau acoperişuri, daunele pot fi acoperite de firmele de asigurări dacă au fost încheiate poliţe de asigurare CASCO. Cele mai mari probleme vor fi acolo unde nu au fost încheiate astfel de asigurări.

„În Codul Civil avem un principiu: fiecare răspunde pentru bunul său propriu şi daunele aduse de acel bun”, a explicat avocatul Alexandru Cătălin Puşa. Potrivit avocatului, în baza acestui principiu, cei care au suferit daune (maşini distruse în parcare, acoperişuri peste care au căzut copaci) pot solicita despăgubiri de la proprietarii bunurilor care au cauzat daunele. Spre exemplu, în cazul unui acoperiş de bloc căzut peste o maşină, păgubitul se poate îndrepta împotriva asociaţiei de locatari. În cazul unui arbore de pe domeniul public căzut peste o maşină, păgubitul se poate îndrepta împotriva primăriei pentru a solicita daune.

Forţa majoră

Avocatul Florin Kovacs a declarat că toţi cei care au suferit daune în urma furtunilor de duminică se pot îndrepta împotriva primăriei sau a proprietarului bunului care a provocat dauna. Avocatul atrage, însă, atenţia că primăria sau proprietarii bunurilor se pot apăra prin faptul că a fost un caz de forţă majoră al căror efecte nu au putut fi prevăzute. „Se vor face expertize. Vor fi costuri, bani. Va fi destul de dificil, dar dacă a picat un gard pentru că nu a fost întreţinut, proprietarul gardului e bun de plată. Majoritatea construcţiilor noi ar fi trebuit să reziste din moment ce au fost macarale care au rezistat furtunii”, a declarat avocatul Florin Kovacs.

Un magistrat specializat în litigii civile a declarat că aceia care vor deschide procese pentru despăgubiri în urma furtunii de la Timişoara trebuie să probeze faptul că bunul care le-a provcat dauna avea un viciu. Spre exemplu, copacul care le-a avariat maşina a fost putred. În acest caz, primăria e bună de plată pentru că ar fi trebuit să verifice dacă pomul este putred şi să ia măsuri. În cazul în care copacul prăbuşit era sănătos, păgubitul nu are decât să suporte paguba, fiind un caz de forţă majoră.