Bucătăria bănăţeană stă sub influenţa “Austro-Ungariei”

Bucătarul Călin Lump, care se pregăteşte să participle la Campionatele Mondiale de gătit din Luxemburg, povesteşte despre tradiţia mâncărurilor din Banat

Bucătăria bănăţeană a fost influenţată în proporţie uriaşă de tradiţia nemţilor, ungurilor, sârbilor, cât a celorlalte naţionalităţi care locuiesc în această zonă multietnică. 
 

“În Banat s-a mâncat şi se mănâncă bine. Bucătăria noastră provine în cea mai mare parte din Imperiul Austro-Ungar. Şi românii au luat de la nemţi şi unguri obiceiurile pentru gătit, reţetele şi modalităţile de preparare”, a declarat bucătarul Călin Lump, câştigătorul Cupei Banatului la gătit în 2011 şi locul cinci pe ţară, anul trecut, la Metro Chef.

Specialiştii susţin că nici nu prea există o specialitate sută la sută românească, care să nu fi fost îmbunătăţită cu ingrediente folosite de alţii.  

“De la unguri şi nemţi am <importat> varza cu cârnaţi, ciuspaisul de dovleci pe bază de iaurt, preparatele de porc, tocanele de porc, gulaşul merge foarte bine şi în Banat, gomboţii cu prune, fripturile de toate felurile, murăturile. De asemenea zupa de tăiţei, din carne de pasăre, carne de vită sau porc, ciorbele de fasile cu costiţă afumată”, a mai spus Lump.

Chiar şi celebrele sărmăluţe sunt altfel preparate în Banat. “Aici, la sarmale se foloseşte şi bulionul, varza călită, cârnăciuroii, în timp ce în altă parte se mănâncă aşa simpli”, a mai adăugat Călin Lump.

În satul bănăţean nu se poate să nu se taie porcul, din care provin toate prospăturile. Oamenii făceau orice pentru a avea porc. Se lua şi pe datorie bani, numai să existe. 

“Fără şonc nu se poate. În ziua de Ignat se taie porcul, când se fac nişte preparate speciale care se mănâncă cu varză murată. E aşa zisa pomană a porcului. Apoi sunt toate preparatele din porc, care sunt afumate şi urcate în pod”, a mai spus bucătarul timişorean.

Sârbii au adus grătarele

Călin Lump susţine că de la sârbi s-a luat tot ce înseamnă mâncare pe bază de grătare. “Ei sunt speciliştii grătarelor, produselor pe proţap. Este cunoscută şi pleşcaviţa, de la ei sunt şi micii, făcuţi din carne de oaie şi vită. Micii sunt de la ei, nu sunt româneşti. Numai că ei prepară şi cu ceapă şi boia”, a mai declarat bucătarul.

De pe îmbelşugata masă bănăţeană nu poate lipsi nici desertul. Printre ele păjiturile asortate, aşa zisele “mels spils”, multe şi mărunte, ori ştrudelul.

În secolul XXI, bucătăria tradiţională bănăţeană a fost îmbogăţită de cea internaţională. Astăzi se mănâncă bine după reţete din Italia, Franţa ori cea orientală. 

“Bucătăria bănăţeană s-a adaptat foarte bine şi la globalizare. Este un pas foarte mare pentru bucătarii români”, a mai spus Călin Lump, care se pregăteşte să participle la Campionatul Mondial de gătit din Luxemburg.