BĂNĂŢENI DE EXPORT Puba Hromadka: "Doar nu era să rămân eu când toată lumea încerca să fugă din România"
0Muzicianul timişorean a fugit în anul 1977, în RFG, după un concert susţinut cu filarmonica, la Belgrad. Puba Hromadka este considerat unul din cei mai buni toboşari de jazz pe care i-a dat România. Acum face parte din jazzmanii bănăţeni din dispora.
Puba Hromadka a lucrat la filarmonica din Timişoara, a făcut parte din trupa rock Clasic XX, iar în paralel a cântat jazz la Flora şi Hotel Cental. A fost o perioadă de succes care a culminat cu participări cu trupa Gramophon şi Paul Wiener, la festivalul de jazz de la Sibiu între ‘75-‘77. Criticii muzicali l-au inclus printre primii patru toboşari din istoria jazzului românesc.
„Discul Spirale şi acum îmi place, cu mici rezerve. Am fost nişte autodidacţi. Nu ne-a ajutat nimeni să punem mâna pe un material informativ. Eu nu am avut nici măcar un magnetofon”, a povestit Puba Hromadka.
Întra clasic şi jazz
În 1977, a plecat cu filarmonica, într-un turneu, la Belgrad. „Ca jazzist îţi trebuie libertate. Am profitat de acest turneu. Mi-am făcut datoria la concert, am lăsat şi fracul în hotel şi cu mari speranţe am ajuns în RFG”, a mai spus Puba. Nu i-a fost uşor. A lăsat acasă o familie şi un copil de patru luni. A reuşit totuşi să ocupe un post la Şcoala de muzică de la Heidelberg, apoi a prins un contract la Opera din Mannheim. Aici avea să înveţe muzică la nivel European. „Am ajuns apoi la Orchestra Radio din Baden Baden unde am activat 25 ani”, a declarat muzicianul.
În paralel cu activităţile din orchestră, Puba Hromadka a continuat şi cu jazz-ul. „Am inceput cu mare voinţă să recuperez ce nu am putut în România. Să mă ocup de jazz de la a la z. Acum pot să mă laud că predau muzică de 30 de ani, cu rezultate bune”, a mai declarat Puba, care este membru în Big Band şi Cool Cats, din Heilderberg.
Doar nu era să rămân eu când toata lumea încerca să fugă comva din România.
Puba Hromadka, muzician
Primul club de jazz din ţară, după Revoluţie
Hromadka a deschis primul club de jazz de după Revoluţie, Pod 16, şi a făcut parte din cei care au pus bazele festivalului de la Gărâna, alături de Paul Weiner, Gigi Tăuş şi Liviu Butoi. „Am spus mereu că am două statui în România. Una de nămol, la Pod 16, dar o spală apa şi nu se vede, şi una de paie la Gărâna, dar i-au dat foc să nu se mai ştie de ea”, a spus Puba.
Percuţionistul revine cu drag în România de câte ori are ocazia, mai ales că şi-a păstrat şi casa de vacanţă de la Brebu. Visul său este să cânte jazz alătrui de tinerii muzicieni din ţară.
Citiţi şi alte poveşti din campania Bănăţeni de export:
Povestea primulul vocalist de la Phoenix: "Am sortat chiloţi în SUA"
Ovidiu Widu, medic stomatolog de succes în Occident
Octavian Coifan, singurul parfumier român de la Paris
Saşi Vuşcan, timişoreanul cu şcoală privată în Canada
Edina Gallovits şi-a găsit rostul la Atlanta
Timişoara a pierdut un recordman: "Prefer să reprezint noua mea ţară"
Marian Tănău, uneşte Statele Unite cu România prin muzică
O timişoreancă a creat un azil privat în Arizona şi are în grijă o milionară
