Activista turcă Nalan Oral, eliberată de Curtea de Apel Timişoara, este ţinută în arest în baza unei note verbale a Ambasadei Turciei

Curtea de Apel Timişoara a decis, joi, eliberarea din arest a activistei turce Oral Nalan după ce „notiţa roşie” emisă de Interpol, în baza căreia femeia a fost reţinută şi arestată, a fost retrasă. În ciuda deciziei Curţii, Oral Nalan a rămas în arest, procurorul declarând recurs în baza unei note verbale a ambasadei Turciei din România.

UPDATE: Surse judiciare au declarat că recursul formulat de Parchetul Curţii de Apel Timişoara nu a fost formulat numai în baza notei verbale a Ambasadei Turciei, la dosar fiind depusă şi o notă scrisă prin care Turcia solicită extrădarea lui Oral Nalan. 

Reţinută şi arestată de Curtea de Apel Timişoara în baza unei „notiţe roşii” emise de Interpol ca urmare a unei pedepse cu închisoarea primite în Turcia, activista turcă Nalan Oral, care are statut de refugiat în Belgia, a fost eliberată joi de Curtea de Apel Timişoara. Decizia a fost luată după ce Interpol a retras „notiţa roşie” în baza căreia Nalan Oral a fost reţinută şi arestată.

În ciuda deciziei Curţii de Apel Timişoara, Nalan Oral rămâne în arest până la judecarea recursului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru că un procuror de la Parchetul Curţii de Apel Timişoara a formulat recurs împotriva deciziei de eliberare.

Procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Timişoara, Ion Braşoveanu, a explicat pentru „Adevărul” motivul pentru care a fost declarat recurs. „A fost retrasă notiţa roşie, dar Ambasada Turciei a trimis o notă verbală prin care insistă pentru extrădarea ei. O să îşi motiveze procurorul care a intrat în sală recursul. Turcia insistă în valabilitatea mandatelor de executare a pedepsei, pentru că sunt două”, a declarat procurorul Ion Braşoveanu.

Cum a fost motivată  arestarea iniţială a lui Oral Nalan

Oral Nalan a fost arestată la începutul acestei luni, în vederea extrădării ca urmare a unor condamnări primite în Turcia. În faţa instanţei din Timişoara, Oral Nalan a invocat statutul de refugiat politic pe care îl are în Belgia, însă judecătorul român care a dispus arestarea nu a ţinut cont de acest aspect. „Persoana solicitată nu este în situaţia prev. de art. 19 din Legea nr. 302/2004, respectiv sub puterea vreunei imunităţi de jurisdicţie stabilită prin convenţii sau alte înţelegeri internaţionale, nu este solicitant de azil în România, beneficiarul statutului de refugiat sau al unei alte forme de protecţie subsidiară în România, având cetăţenie turcă, nu este persoană citată în vederea audierii ca părţi, martori sau expert în faţa unei autorităţi judiciare române, persoana solicitată neinvocând nici una din situaţiile enumerate mai sus, doar că în cazul extrădării sale i-ar fi periclitată viaţa, declarându-se socialistă”, se arată în sentinţa Curţii de Apel Timişoara.

Judecătorul a mai arătat că faptele de care Oral Nalan este acuzată sunt grave, impunându-se arestarea în vederea extrădării. „Din examinarea actelor de la dosar se poate reţine că Interpol Turcia a emis o semnalare denumită „Notiţă roşie”, prin care se solicită arestarea provizorie şi extrădarea persoanei urmărite internaţional X, fiind suspectată de săvârşirea infracţiunii de terorism, constând în aceea că fiind membru al organizaţiei teroriste […], având un complice pe nume A, au fost capturaţi de poliţia turcă, iar la percheziţia domiciliară a numitei X s-a găsit o armă tip […] de 9 mm, neînregistrată, muniţie pentru arme […] de 7,62 mm, două mecanisme pentru bombe cu explozie întârziată, diverse materiale pentru fabricarea bombelor artizanale, documente şi scheme de fabricare de bombe”, se mai arată în sentinţa Curţii de Apel Timişoara.

Magistratul care a decis arestarea lui Oral Nalan a explicat şi motivele pentru care a refuzat cererea de lăsare în libertate sub control judiciar. „Instanţa nu va împărtăşi solicitarea persoanei urmărite internaţional de a fi luată o altă măsură privativă de libertate temporară, cum ar fi controlul judiciar, întrucât măsura arestului provizoriu este reclamată atât de gravitatea infracţiunii pentru care este solicitată de autorităţile judiciare din Turcia, lipsa unui domiciliu, reşedinţă pe teritoriul României, a vreunei conexiuni cu cetăţeni care domiciliază pe teritoriul României, dar şi a pericolului de fugă a acesteia, neexistând o garanţie că aceasta ar respecta condiţiile impuse de legislaţia română privind o măsură preventivă mai blândă”, mai arată Curtea de Apel Timişoara în sentinţa de arestare în vederea extrădării.