Târgu-Mureşul nu va fi capitală de regiune, indiferent de varianta aleasă de guvernanţi
0Deşi se vehicula că Târgu-Mureşul are şanse mari de a deveni capitala viitoarei Regiuni Centru, după ce au fost date publicităţii primele variante de împărţirii a ţării pe zone istorico-economice, se pare că oraşul nostru va fi unul secundar în viitoarea împărţire teritorială.
Totuşi, nu va exista, se pare, o regiune ”maghiară”, formată din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna. "Niciodată nu s-a pus problema din partea noastra a acceptării unei regiuni Harghita-Covasna-Mureş, pentru că asta ar însemna o regiune pe criterii etnice, ceea ce nu se întâmplă în UE", a declarat de curând premierul Victor Ponta. Acesta e de părere că cea mai bună variantă de organizare regională a ţării este cea cu opt regiuni. În această variantă, Târgu-Mureşul ar face parte din regiunea Centru, ce ar urma să aibă ca şi capitală Alba Iulia.
Potrivit proiectului, cele opt regiuni vor fi:
Nord- Est: Suceava, Botoşani, Bacău, Vaslui, Neamţ, Iaşi
Sud-Est: Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanţa
Nord Vest: Bihor, Cluj, Maramureş, Satu-Mare, Sălaj, Bistriţa-Năsăud
Sud: Argeş, Teleorman, Dâmboviţa, Călăraşi, Prahova, Giurgiu, Ialomiţa
Vest: Arad, Hunedoara, Caraş-Severin, Timiş
Sud- Vest: Gorj, Vâlcea, Dolj, Olt, Mehedinţi
Centru: Braşov, Covasna, Sibiu, Harghita, Mureş, Alba
Bucureşti- Ilfov
Totuşi, de curând a fost lansată o variantă de împărţire a ţării pe zece regiuni, una neagreată de PSD, dar dorită de PNL. Nici în această situaţie Târgu-Mureşul nu ar fi capitală de regiune, Clujul fiind preferat în acest caz. Varianta cu cele zece regiuni, respectiv: Crişana (cu centrul la Oradea, formată din judeţele Bihor, Sălaj, Satu Mare şi Maramureş), Transilvania (cu sediul la Cluj-Napoca, formată din judeţele Cluj, Alba, Bistriţa Năsăud şi Mureş), Moldova Nord (cu sediul la Iaşi, formată din judeţele Iaşi, Botoşani, Neamţ şi Suceava), Moldova Sud (cu sediul la Bacău, formată din judeţele Bacău, Vaslui, Vrancea şi Galaţi), Carpatica (cu sediul la Braşov, formată din judeţele Braşov, Sibiu, Harghita şi Covasna), Banat (cu sediul la Timişoara, formată din judeţele Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş Severin), Oltenia (cu sediul la Craiova, formată din judeţele Dolj, Olt, Mehedinţi, Gorj şi Vâlcea), Muntenia (cu sediul la Piteşti, formată din judeţele Argeş, Dâmboviţa, Teleorman şi Giurgiu), Bucureşti (cu sediul în Capitală, şi din care ar face parte şi judeţele Prahova şi Ilfov) şi Dunărea de Jos (cu sediul la Constanţa, formată din judeţele Constanţa, Tulcea, Ialomiţa şi Călăraşi), nu este, totuşi, agreată de putere.
"Singura formulă pe care o văd posibilă este aceea de a statua în Constituţie cele 8 regiuni actuale de dezvoltare. Ar putea exista variante mai bune decat cele actuale, dar când deschizi Cutia Pandorei e foarte greu să o mai închizi, o luăm de la capăt cu Ţinutul Secuiesc", a declarat Ponta.