Târgu-Mureş: Rromii meşteşugari şi-au expus handmade-urile

Rromii dovedesc la Târgu-Mureş ca au tradiţii, cultură şi bucătărie de care pot fi mândri oriunde în lume

Rromii mureşeni au arătat astăzi curioşilor o parte din secretele meşteşugurilor care i-a consacrat peste tot în lume. Potcovitul, tăbăcăria, împletitul nuielelor sunt doar o parte din ceea ce au moştenit ţiganii de la înaintaşii lor.

La Casa de Cultură Mihai Eminescu din Târgu-Mureş , preţ de câteva ore, rromii au demonstrat cum se fac căldările vestite în toată Europa, cât de repede se cofencţionează o potcoavă şi cum se poate face o afacere din cusutul hainelor tradiţionale. Iar cei care au avut curajul să îşi afle viitorul au intrat la ghicitoare.

Nea Mailat este din comuna Band şi are 59 de ani acum, dar a deprins meşteşugul potcovitului de când abia apucase să se ţină pe picioare. Pentru că tatăl său era meşter mare a crescut şi el cu meseria în sânge. „Aveam trei -patru ani şi dădeam la mână tatălui meu ustensilele. De la cinci ani lucrez la nicovală şi ştiu ce înseamnă o forjă. Îmi place mult să fac potcoave. Toţi de pe sate vin la mine. Ba o potcoavă, ba o seceră, mai un topor , toată vara am de lucru."

Potcovarul nu se plânge nici de câştig. „Fac salariul pe economie. Vând potocoavele cu 5 lei bucata, iar pe zi am comenzi multe, cel puţin 10. Secerile la fel. Îmi câştig pâinea frumos.". Talentul l-a dat mai departe fiului său, care şi-a deschis un atelier la Timişoara. Nea Mailat este de părere că numai cine nu vrea, nu poate munci cinstit. Mai mult, poţi fi chiar performant. „Am făcut atâtea potcoave la viaţa mea, încăt acum in cel mult un sfert de ora ii dau forma şi o bat şi la cal" ne destăinuie meseriaşul.

Deşi în tagma rromilor femeile se ocupă mai mult cu ghicitul, comerţul şi creşterea copiilor, sunt şi ţigănci care au pus bazele unei adevărate afaceri din confecţionatul hainelor tradiţionale. Rozalia Feri din comuna Văleni, împreună cu fiica ei face bani frumoşi după ce a învăţat tainele cusutului. „La început le cumpăram de la croitoresele unguroaice, ele ştiau bine cum se fac. Apoi ne-am dat seama că am face economie în casă daca am învăţa să le facem singure. După ce am învăţat şi am văzut că ştim, ne-am gîndit să mai facem şi pentru alţii. Acum vindem"

Iar câştigul este pe măsură. Cel puţin 130 de lei o fustă şi o bluză simplă, iar preţurile urcă în funcţie de model, mărime şi broderie. „Vindem peste tot în ţară, avem comenzi multe. În două zile facem o fustă şi o bluză, dar ne ia mult timp la cusutul cu fir de aur şi călcat." Rozalia Feri gândeşte deja ca un om de afaceri. În zilele următoare îşi va deschide un site, deoarece a aflat ca în felul acesta hainele pot fi promovate mai uşor în străinătate.

Rromii care şi-au prezentat meseriile la Târgul de meşteşuguri au venit însoţiţi de copii, deoarece vor să transmită mai departe ceea ce ştiu mai bine. Pe tot parcursul evenimentelor, lăutarii au încântat auzul cu muzica tradiţională ţigănească, iar vizitatorii au putu tgusta din bucate gătite din gastronomia rromă, la loc de cinste fiind tocăniţa de oaie cu varză şi mămăligă.

Manifestarea a fost organizată de Ziua Internaţională a Rromilor şi face parte din proiectul „Împreună pentru incluziune".

Pentru ultimele noutăţi din Mureş, click pe poza de mai jos: