Legea adopţiilor, modificată radical în România. Specialist: „Şi o persoană singură, celibatară, poate să adopte“
0Peste 4.000 de copii din România pot fi adoptaţi oficial. Au fost abandonaţi sau pur şi simplu au fost luaţi din grija familiei, din diferite motive. În luna septembrie 2015, guvernanţii au votat ca procedura de adopţie să se simplifice începând din 2016.
Redactor: Ce presupune în România să adopţi un copil? Care sunt principalele condiţii? Cum s-au schimbat lucrurile după 16 septembrie şi cât durează fizic toată procedura? Pot adopta copii şi persoanele singure, necăsătorite?
“În situaţia în care o persoană sau familie doreşte să adopte un copil, sunt anumite etape de parcurs în tot acest proces. Se începe cu informarea şi consilierea prealabilă asupra procedurii adopţiei la sediul DGASPC şi depunerea dosarului de evaluare. Această evaluare este realizată cu scopul de a determina abilităţile parentale, garanţiile morale şi materiale în vederea creşterii şi educării copilului, în urma căreia se obţine un atestat. Urmează etapa în care se urmăreşte potrivirea dintre un copil adoptabil şi persoana sau familia atestată, apoi încredinţarea în vederea adopţiei pentru o perioadă de 90 de zile, perioadă în care copilul locuieşte efectiv la domiciliul celor care îl adoptă. În final se trece la încuviinţarea adopţiei şi monitorizarea postadopţie pentru o perioadă de cel puţin 2 ani de la încuviinţare. Noua lege va reglementa ca stabilirea compatibilităţii copilului cu adoptatorii să aibă loc la nivelul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi nu la nivel de minister, ceea ce va înlesni procesul de adopţie. Va fi mai flexibil şi putem spune că mergem înspre bine cu această lege. Da, şi o persoană singură, celibatar(ă) poate să adopte, neexistând discriminare în acest sens”, explică Schmidt Lóránd, Director General DGASPC Mureş.
Redactor: Câţi copii aşteaptă în prezent un viitor mai bun? Aveţi o situaţie la nivel naţional şi una cu privire la judeţul Mureş?
“În prezent, în judeţul Mures există un numar de 133 copii eligibili pentru adopţie. La nivel naţional, conform statisticilor ANPDCA, există un număr de 4.060 copii eligibili pentru adopţie", completează directorul DGASPC Mureş
Redactor: Puteţi face o comparaţie între ţara noastră şi alte ţări din Europa cu privire la modalitatea de adopţie, dificultăţi, birocraţie?
“Nu avem o expertiză clară în acest sens, dar conform practicii putem afirma că în România există mai puţină birocraţie faţă de restul statelor”, potrivit lui Schmidt Lóránd, Director General DGASPC Mureş.
Redactor: Cine îşi pierde dreptul la proprii copii, cum ajung copiii în centrele de plasament?
“Copiii ajung în sistemul de protecţie, în urma hotărârii Comisiei de protecţie a copilului sau în cazul emiterii unei sentinţe judecătoreşti de stabilire a plasamentului. Este vorba despre acei copii care din diferite motive sociale, economice sau de sănătate nu mai pot fi lăsaţi în grija părinţilor, rudelor, reprezentantului legal şi astfel sunt separaţi definitiv sau temporar de familia lor biologică. Persoanele care în urma unei sentinţe judecătoreşti sunt decăzute din drepturile părinteşti îşi pierd calitatea de părinte”, explică Schmidt Lóránd, Director General DGASPC Mureş.
Redactor: Până la ce vârstă pot fi ţinuţi copiii în centrele de plasament? Ce se întâmplă apoi cu viaţa lor?
“Conform legislaţiei în vigoare (L.272/2004) republicată, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, tinerii pot rămâne în sistemul de protecţie până la vârsta de 26 de ani, maximum, la cererea lor, condiţia este ca să frecventeze o formă de învăţământ de zi” completează directorul DGASPC Mureş
Redactor: Cum se derulează adopţiile internaţionale şi câţi copii sunt declaraţi eligibili în prezent pentru acestea?
“Conform datelor de la ANPDCA, la nivel naţional, din 4.060 de copii eligibili pentru adopţie, un număr de 621 copii sunt declaraţi eligibili pentru adopţie internaţională”, mai completează directorul DGASPC Mureş, Schmidt Lóránd.
În judeţul Mureş nu mai există centre de plasament. Pentru acei copii care nu au putut fi reintegraţi în familia biologică sau extinsă, există alternativa caselor de tip familial. În judeţ sunt 35 astfel de case, la care se adaugă Centrul Materna pentru cuplul mamă-copil, serviciul de intervenţie în regim de urgenţă pentru cazurile care necesită intervenţie imediată. La acestea se adaugă şi 26 de case de tip familial, aparţinând diferitelor ONG-uri.