FOTO Memorandum pentru înfiinţarea Ţinutului Secuiesc
020 de consilii locale din judeţele Mureş, Covasna şi Harghita au votat un memorandum pentru înfiinţarea Ţinutului Secuiesc cu statut autonom. Consiliul Local din comuna Ghindari, judeţul Mureş a semnat şi el. Hotărârea luată de consilierii locali mureşeni a fost atacată deja în contencios administrativ de Prefectura Mureş.
Memorandumul pentru regiunea autonomă “Ţinutul Secuiesc” a fost iniţiat de conducerea Consiliului Naţional Secuiesc şi cuprinde comunele care ar urma să facă parte din aceasta regiune. Din judeţul Mureş, doar Consiliul Local Ghindari a adoptat această hotărâre. Instituţia Prefectului a atacat-o la Tribunalul Mureş în data de 17 iunie pe motiv că nu respectă Constituţia.
„Exista un astfel de memorandum votat de consiliul local Ghindari. Noi am acţionat în contencios administrativ pentru că nu este în competenţa consiliului local să aprobe astfel de memorandumuri” potrivit subprefectului de Mureş, Vasile Oprea
Hotararea Consiliului Local Ghindari a fost luata în data de 30 aprilie. Memorandumul solicită Parlamentului şi Guvernului României să creeze o regiune administrativă intitulată Ţinutul Secuiesc care sa aiba statut autonom, iar graniţele acesteia să fie stabilite prin referendum.
Consiliul Naţional Secuiesc a pornit această iniţiativă în luna februarie, când le-a cerut celor 153 de consilii locale din secuime să adopte câte o hotărâre în care să solicite crearea unei regiuni administrative a României, denumită Ţinutul Secuiesc, cu statut autonom pentru regiune, decizii care să fie trimise apoi forurilor internaţionale. După ce 20 dintre ele au semnat, CNS a trimis, săptămâna trecută, câte o scrisoare şi celorlalte 133 de consilii locale din secuime care nu au adoptat încă memorandumul, propunându-le să îl introducă pe ordinea de zi.
În proiectul pe care CNS îl propune spre aprobare consiliilor locale se solicită ca în unităţile teritorial-administrative în care ponderea unei minorităţi naţionale depăşeşte zece la sută, limba acesteia să fie recunoscută ca limbă oficială, având acelaşi statut ca limba oficială a statului.