Emil Dandea, primarul căruia mureşenii i-au ridicat statuie
0Târgumureşenii se pot mândri cu un primar care şi-a pus cu adevărat amprenta asupra oraşului pe care l-a condus preţ de două mandate, între 1922 şi 1926, precum şi între 1934 şi 1937. Au fost ani de progres pentru Târgu-Mureş, timp în care românii din oraş au simţit că în sfârşit contează în viaţa publică.
Emil Dandea, născut în 1893, provine dintr-o familie de mari patrioţi români. Unul dintre înaintaşii lui a fost căpitan în armata lui Horea în timpul răscoalei 1784-1785, apoi Simion Dandea a fost un cunoscut luptător pentru drepturile naţionale în timpul Memorandumului, motiv pentru care a şi fost închis. Dandea a fost consilier la Primăria din Cluj-Napoca înainte de a deveni primarul Târgu-Mureşului (între 1922 şi 1926). Au urmat apoi doi ani de deputăţie, şi alţi şase ani de lucru în folosul comunităţii, ca avocat, până în 1934, când să lucreze ca deputat, iar apoi ca avocat în Târgu-Mureş. 1934 este un an de referinţă pentru Dandea, care a devenit preşedintele PNL Mureş, fiind numit apoi în funcţia de primar al oraşului său pentru un al doilea mandat.
Creatorul Târgu-Mureşului modern
Din 1854 şi până în 1922, la cârma Târgu-Mureşului s-au aflat unsprezece primari, toţi maghiari. Când Emil Dandea a ajuns în fotoliul de primar, în 1922, exista o imensă presiune pe umerii săi. Dar acesta a continuat munca lui Bernady Gyorgy, predecesorul său, iar acest lucru i-a adus aprecierea tuturor localnicilor, indiferent de etnie.
Emil Dandea a introdus gazul metan în Târgu-Mureş, aceasta fiind una dintre cele mai mari realizări ale lui, din punctul de vedere al modernizării infrastructurii. În plus, având în vedere faptul că până în 1918 românii nu aveau accesul liber în Cetate, foarte multe localităţi româneşti înconjurau oraşul propriu-zis. Din această cauză, edilul a unit Târgu-Mureşul cu aceste localităţi, oraşul nostru de azi nefiind niciodată acelaşi dacă Emil Dandea nu s-ar fi luptat pentru acest deziderat.
Dandea s-a ocupat cu modernizarea infrastructurii şcolare. El a fost responsabil cu crearea de spaţii în care să-şi desfăşoare activitatea şcolile româneşti din oraş (Liceul de băieţi „Al. Papiu Ilarian”, Liceul „Unirea” de fete şi Şcoala Comercială). În timpul mandatelor sale au fost lichidate absolut toate datoriile primăriei târgumureşene şi, în plus, au fost aprobate foarte multe construcţii de clădiri. Tot Dandea a fost cel care a permis construcţia celor două catedrale româneşti din Târgu-Mureşul interbelic şi a schimbat denumirea străzilor, astfel încât jumătate dintre acestea să fie româneşti.
Apărător al drepturilor românilor şi inamic al comuniştilor
Liberalul a fost un aprig contestatar al discriminărilor de ordin etnic. Ba chiar în data de 31 octombrie 1928, a ţinut un discurs în Camera Deputatilor, cu titlul ”Nemulţumirile Ardealului şi chestiunea minoritară”, deoarece în ciuda înfăptuirii Marii Uniri, românii din Târgu-Mureş încă erau consideraţi cetăţeni de rang inferior. Comuniştii l-au şters din memoria publică, dar târgumureşenii i-au recunoscut meritele şi nu au încetat niciodată să spere că într-o bună zi se vor bucura de un primar asemeni lui.
În urma revenirii Târgu-Mureşului la Ungaria, în 1940, Dandea se refugiază la Bucureşti. După eliberare, se întoarce şi participă la alegerile din noiembrie 1946. Pierde însă din cauza jocurilor politice ale noului Partid Comunist. Între 1952 şi 1953 este arestat şi trimis la muncă forţată, iar între 1953 şi 1955 i se impune domiciliu forţat la Tazlău. În 1969, când a murit, i-a fost interzis până şi ultimul vis, acela de a fi înhumat la Târgu-Mureş (Dandea a murit la Bucureşti). Totuşi, datorită curajului unui protopop al Târgu-Mureşului, Lazăr David, osemintele lui au fost aduse peste noapte în oraşul nostru şi au fost reînhumate la biserica de lemn.
În semn de mulţumire pentru munca sa, primarului i-a fost ridicată o statuie, amplasată în faţa Catedralei greco-catolice din centrul Târgu-Mureşului, în imediata apropiere a sediului Primăriei. Statuia a fost inaugurată la 18 august 1996 şi este opera sculptorului Anton Raţiu.