Carnavalul Lolelor va avea loc şi-n acest an la Sighişoara
0Mureşenii sunt aşteptaţi în data de 24 februarie în Cetatea Medievală a Sighişoarei pentru a marca o nouă ediţie a Carnavalului Lolelor. Manifestarea are rolul de a readuce în timpuri moderne un vechi obicei săsesc din Ardeal, fasching-ul.
În secolele trecute, breslele aveau rolul de a conduce asociaţiile meşteşugarilor iar în fiecare an în ultima duminică a lui „Gerar" aveau loc alegeri noi. Atunci se celebra ritualul investirii noului staroste. La ceremonial participau „lolele", personaje mascate cu aspect amuzant care aveau rolul să protejeze şi să însoţească lăzile cu actele meseriaşilor. Cum nimeni nu ştia cine este sub măşti, nu se puteau găsi cei care ştiau locul secret unde erau puse lăzile. Legenda spune că pe la 1660, în Sighişoara trăia Ursula, fiica unui meşteşugar din breasla „Blănarilor". „ La asediul prelungit al turcilor, Ursula a ieşit mascată în faţa Cetăţii şi a început să se comporte de aşa manieră încât a dat senzaţia că este o persoană demonică iar turcii au fugit", a povestit Mirel Rămescu, unul dintre organizatori.
Carnavalul este cunoscut ca o sărbătoare populară cu mascarade, deghizări, petreceri variate, jocuri hazlii şi mimice. Prima atestare a Carnavalului datează din 1097 A.M.D. şi face referinţă la cel veneţian. Acest tip de manifestare se desfăşoară în perioada ce precede Postul Paştelui, începând cu data de 6 ianuarie (mai ales în Italia, dar şi în alte ţări din vestul Europei – Austria, Belgia, Germania, Luxemburg) şi se sfârşeşte cu Miercurea Cenuşii. În comunităţile săseşti din Transilvania, carnavalul corespunde perioadei dintre Bobotează (Epiphanis) şi Lăsatul Secului (Fastnacht).
În cadrul evenimentului, va fi refăcut traseul lăzilor breslelor, până la cel mai mic detaliu, astfel încât cei prezenţi să se întoarcă în timp, atât vizual, cât şi sufleteşte, în amintirea unor obiceiuri demult apuse.
Body