Târgu-Jiu: Casa lui Brâncuşi putrezeşte pe zi ce trece sub ochii nepăsători ai autorităţilor

Casa în care s-a născut părintele sculpturii moderne se află pe lista monumentelor istorice. Casa părintească al lui Constantin Brâncuşi este o ruină şi putrezeşte pe zi ce trece , iar nimeni nu mişcă un deget ca să o salveze.

Construcţia din lemn în care părintele sculpturii moderne a văzut lumina zilei va dispărea în scurt timp, pentru că este putrezită aproape în întregime. Casa se află la o distanţă de 200 de metri de Casa memorială «Constantin Brâncuşi», care este de fapt, o copie a celei originale. În curtea casei sunt ţinute orăteniile descendenţilor lui Brâncuşi, cei care deţin această locuinţă ajunsă o ruină.

Bârnele au putrezit pentru că nu sunt protejate în niciun fel, iar în această iarnă procesul de degradare a fost şi mai rapid din cauza pricipitaţiilor abundente. Casa nu are acoperiş de aproape zece ani. După ce s-a descoperit că este casa originală în care s-a născut Brâncuşi şi a fost clasificată pe lista monumentelor istorice, sculptorul bucureştean Florin Codre a cumpărat-o şi a dorit să o mute în Bucureşti. Acesta i-a plătit lui Nicolae Gogoiu, strănepotul lui Brâncuşi şi unul dintrec proprietarii casei, cinci milioane de lei vechi şi un cal. Florin Codre a venit într-o noapte de la începutul lunii iunie din 2001 cu mai mulţi muncitori şi a început să o demoleze, dar localnicii s-au opus. Primăria Peştişani a sistat lucrările pe motiv că nu exista autorizaţie de demolare şi l-a amendat pe Florin Codre. Casa a rămas fără acoperiş, iar bârnele rezultate au fost duse de reprezentanţii primăriei într-un depozit. Situaţia a rămas neschimbată şi în prezent, doar că Nicolae Gogoiu a murit în această iarnă. „Erau peste zece moştenitori atunci când s-a încercat demolarea casei. Primăria nu poate face mare lucru, pentru că imobilul respectiv aparţine unor proprietari. Pentru a restaura casa respectivă este nevoie de fonduri foarte mari, de specialişti, care să realizeze un proiect, ori primăria nu are asemenea posibilităţi. Responsabilitatea principală este a proprietarilor“, spune primarul comunei Peştişani, Florin Pavel.

Casa părintească a fost mutată de sora lui Brâncuşi

Casa în care s-a născut Constantin Brâncuşi se afla chiar pe locul unde este astăzi Casa memorială. După moartea părinţilor, la împărţirea averii, Eufrosinei, sora lui Brancusi, i-a revenit casa părintească, dar nu şi terenul, iar aceasta a mutat , apoi, locuinţa pe terenul ei situat la o distanţă de 200 de metri.
Nicolae Blendea, cunoscut sub numele de Călică, este cel mai bătrân om din Hobiţa. Acesta are vârsta de 95 de ani şi îşi aminteşte de vechea casă părintească şi de actuala Casă memorială: „Când eram copil şi mergeam în piţărăi ne duceam la casa Eufrosinei. Asta e casa în care s-a născut Brâncuşi şi a fost mutată de bărbatul ei, cumnatul lui Brâncuşi. Comuniştii au cumpărat o casă din sat, care semăna cu aceasta, şi au spus că e casa lui Brâncuşi. Era casa lui Calistrat Blendea. Semăna cu cea a lui Brâncuşi, pentru că atunci toate casele erau cam la fel construite. Casa veche era pe locul unde acum muzeul“.

Casa părintească a fost descoperită în anul 2000 de către regretatul Nicolae Diaconu, scriitor şi fost director al Direcţiei pentru Cultură Gorj, şi de Iulian Cămui, specialist în restaurare. Acesta a găsit o serie de bârne cu anumite marcaje specifice mutării, pentru că la casa părintească a mai fost adăugată ulterior încă o cameră.

Mitul casei lui Brâncuşi ar putea dispărea

Iulian Cămui, restaurator, consideră că proprietarii trebuie amendaţi: „Singurul lucru care se poate să-l facă administraţia locală este să aplice o amendă proprietarilor, care distrug cu bună ştiinţă o clădire aflată pe lista monumentelor istorice“.

Primarul Florin Pavel a mai spus că puţine elemente din vechea casă părintească se mai regăsesc în locuinţa strămutată de sora lui Brâncuşi. Iulian Cămui spune că chiar dacă o singură bârnă se mai păstrează din casa originală, înseamnă că substanţa se mai păstrează: „Dacă o bârnă are în ea, înseamnă că are o substanţă originală, pe când Casa memorială nu are nimic original. Dacă se restaurează şi este dusă în altă parte se pierde mitul despre casa lui Brâncuşi de la Hobiţa, pentru că nu mai rămâne nimic, în afară de locul respectiv“.