Secretele celei mai spectaculoase căi ferate din România, care leagă Oltenia de Ardeal cu 39 de tuneluri, 35 de poduri şi viaducte, pe o lungime de 31 de kilometri

Calea ferată Bumbeşti-Livezeni uneşte Oltenia şi Ardealul, fiind singura legătură între cele două regiuni. Pe lângă importanţa capitală în transportul feroviar, calea ferată dintre cele două staţii din judeţele Gorj (Bumbeşti) şi Hunedoara (Livezeni) străbate Defileul Jiului şi oferă privelişti spectaculoase. În plus, reprezintă un monument al tehnicii româneşti, fiind cea mai complexă şi dificilă rută feroviară construită în România.

Calea ferată care străbate Defileul Jiului cuprinde nu mai puţin de 35 de poduri şi viaducte, 39 de tuneluri şi multe ziduri de sprijin de-a lungul celor 31 de kilometri ai traseului. Este cea mai complexă lucrarea feroviară din România care rămâne şi astăzi, deşi de la inaugurarea ei au trecut 67 de ani. 

Plan lansat în anul 1874

Ideea construirii unei legături între Oltenia şi Ardeal apare pentru prima dată în anul 1874 în textul „Convenţiei pentru joncţiunea feroviară între România şi Austro-Ungaria”, prin care statele semnatare se obligau să deschidă două conexiuni transfrontaliere, prin punctele de vamă de la Predeal şi Vârciorova. Între traseele propuse a fost şi cel care străbate Defileul Jiului, fiind unul dintre cele mai scurte.  

Construcţia primului tronson al viitoarei magistrale – calea ferată Filiaşi - Târgu Cărbuneşti a demarat în primăvara anului 1886 şi a fost inaugurat după aproximativ doi ani. S-a lucrat într-un ritm susţinut pentru că era declarată lucrare de utilitate publică. Autorităţile au decis continuarea investiţiei, astfel că linia ferată a ajuns până la Târgu Jiu.

Data de 1 iulie 1888 reprezintă ziua în care primul tren a ajuns în gara localităţii. Timp de 27 de ani, localitatea Târgu Jiu a fost capăt de linie. Lucrările la un nou tronson care lega reşedinţa judeţului Gorj de Bumbeşti Jiu au început la 1 octombrie 1915 într-un ritm impresionant, ca urmare a izbucnirii Primului Război Mondial.

Noua linie ferată avea rolul de a întări apărarea zonei de nord a Olteniei şi a graniţie României în faţa unui posibil atac prin care trupele austro-ungare prin pasurile Vâlcan şi Lainici. Calea ferată a fost realizată în regim de urgenţă de Serviciul Lucrărilor Noi şi a fost construită în numai şase luni. 

Cele două războaie mondiale au stopat finalizarea căii ferate

Construcţia căii ferate dintre Bumbeşti - Jiu şi Livezeni a fost oprită de intrarea României în Primul Război Mondial. Lucrările au fost reluate la 1 martie 1924 şi au continuat până la începutul anului 1931.

În această perioadă au fost montaţi patru kilometri de cale ferată, care a inclus construcţia de tuneluri, viaducte şi a unui pod. Construcţia a fost stopată alţi şase ani. Lucrările au fost reluate la 1 august 1937 şi s-au desfăşurat într-un ritm susţinut pentru că erau cuprinse în programul de reconstrucţii noi „Mareşal Ion Antonescu”. După patru ani s-au deschis circuţiei opt kilometri, între staţiile Bumbeşti şi Meri.

SURSA: welcome2romania

Termenul de finalizare a magistralei care urma să traverseză Defileul Jiului şi să facă legătura cu Ardealul a fost stabilit pentru anul 1945. Lucrările s-au desfăşurat cu mare greutate ca urmare a participării României la cel de-Al Doilea Război Mondial. În toamna anului 1941, aproximativ 50% din lucrările necesare deschideri circulaţiei prin Defileul Jiului fuseseră finalizate. La 1 octombrie 1946 se putea circula doar pe 14 din cei 31 de kilometri ai tronsonului. 

Lucrările la calea ferată, finalizate în şase luni 

Autorităţile comuniste decid reluarea lucrărilor la tronsonul care străbate Defileul Jiu, ca urmare a planului de dezvoltare a sectorului minier şi a livrării de cărbune în toată ţara. „Şantierului Naţional de Muncă Gheorghe Gheorghiu Dej” a fost deschis la 1 aprilie 1948.

SURSA: welcome2romania

Clement Negruţ a lucrat ca brigadier la vârsta de 22 de ani la construcţia căii ferate. Acesta îşi aminteşte condiţiile grele în care s-a lucrat: „Am fost întrebat de organizaţia de tineret dacă vreau să particip. Mi s-a explicat despre şantier şi că tineretul trebuiie să fie prezent. M-am înscris şi eu pe listă. Din judeţul Alba s-au înscris 300 de băieţi. Era Brigada 1,2 şi 3 Alba. Eu făceam parte din Brigada 1. Nu mai călcasem cu piciorul prin zona Petroşani. Am fost duşi la Livezeni. Era o tabără construită din scânduri. Şeful general al şantierului era Ilie Verdeţ. Era un program foarte bine organizat, ca în armată. Brigadierii lucrau în două schimburi, iar noaptea lucru minerii care perforau şi dimineaţa veneam noi care făceam ordine şi degajam piata. Condiţiile de muncă erau aspre. Nu puteam lucra nici măcar cu roaba. Lucram cu trocul. Sprijineam bolovanii cu mâna. Asta era dotarea. S-a lucrat cu entuzism pentru că eram toţi tineri". 

SURSA: ART STUDIO 2013

27.988 de voluntari şi brigadieri au participat la lucrări, care au fost finalizate într-un timp record de numai şase luni. Inaugurarea a avut loc în data de 31 octombrie 1948.