Săbiile încrustate în aur ale lui Ştefan cel Mare. Făceau parte din comoara domnitorului Petru Rareş, care a fost capturată de turci

La „Muzeul Saraiului” de la Topkapi din Istanbul, în sala a doua a colecţiei de arme se găsesc două săbii încrustate în aur care i-au aparţinut lui Ştefan cel Mare şi au încrustate incripţia: „Io Ştefan, Voievodul Moldovei”. Acestea au fost capturate de turci de la domnitorul Petru Rareş.

În vara anului 1538, sultanul Soliman, împreună cu fiii săi Mustafa şi Selim, a venit în Moldova în fruntea unei armate care număra 200.000 de ostaşi. Sultanul era furios pe domnitorul Moldovei, Petru Rareş, care dovedise nesupunere, neplătind haraciul, atacase Polonia, încălcând tratatul turco–polon, şi îl omorâse pe trimisul lui Soliman, Aloisio Gratti. Armata tucească a ajuns, la jumătatea lunii august la Babadag, unde a aşteptat un sol de la domnitorul Moldovei, care nu a mai fost trimis. Plecarea are loc în scurt timp şi armatei se alătură Sangeac, beiul de Semendria, cu acîngiii, Yah Yapa-şazî de Mehmet–Bey şi oastea Ţării Româneşti. Petru Rareş plănuise să reziste cu o armată de 70.000 de oameni într-un loc fortificat, dar este trădat de boieri, care trimiseseră în secret soli la Soliman. Nu a mai avut loc nicio luptă, Petru Rareş fiind înlocuit de pe tron. „În fruntea lor, Mihu, portarul de Suceava, şi logofătul Trotuşan, care i–au predat cheile Sucevei. După ce, la 9 septembrie, Soliman Magnificul a făcut joncţiunea la Yaş pazari (târgul Ieşilor), cu hanul Crimeii, Sahib Giray, fără nicio luptă intră în Cetatea de Scaun, în acest timp, Petru Rareş, singur, scapă de acîngiii de Semedria, tătarii crimeeni şi 300 de ostaşi munteni, puşi să–l prindă, trecând munţii Neamţului, la Cetatea Ciceului, feuda sa. La Suceava, padişahul convoacă divanul Moldovei, proclamând o iertare generală. Noul domn al Moldovei a fost instalat la cererea boierilor, Alexandru, numit de cronicarul turc Mustafa Celâlzâde, Cetină, poreclit mai apoi Lăcustă“, arată istoricuul Eugen Şendrea în volumul „Pe urmele lui Ştefan cel Mare“.

Comoara care a căzut pe mâna turcilor

Sultanul a stat la Suceava şapte zile pentru că cea mai mare dorinţă a sa era să găsească imensa comoară a lui Petru. Prin trădare, locul este descoperit, iar toate bunurile de preţ, printre care se aflau şi săbile lui Ştefan cel Mare sunt luate de turci. 

„Dar îndată ce sultanul a aflat despre acest lucru, l–a chemat pe imbrohorul Huseyin–Aga şi l–a însărcinat cu descoperirea tezaurului. Huseyin–Aga, în urma ordinului primit, a început să sape în locurile unde se credea că ar fi îngropat tezaurul. Făcându–se săpăturile cuvenite, s–au descoperit lucrurile şi averea lui Petru, care se compunea din următoarele obiecte: „berbeci de argint, carafe, ibrice, cuşme, pahare, săbii încrustate cu aur, săbii germane, săbii foarte înguste şi cu vârful ascuţit, perle preţioase, giuvaericale, vase preţioase pentru flori, cămăşi de mătase, cărţi legate în argint şi aur, evanghelii, cruci,monede în mare cantitate, lucruri şi mărfuri şi de asemenea obiecte de podoabă şi de lux, stofe de mătase şi multe alte lucruri care nu pot fi descrise de pana autorului”. Tot el adăugă că „banii şi toate aceste lucruri au fost luate ca să fie depuse în visteria împărătească drept obiecte de preţ”, a menţionat cronicarul turc Mustafa Celâlzâde, martor ocular, despre faimoasa comoară din Moldova, în istoria sa „Clasele ţărilor şi gradele cailor”.

Pe mâna turcilor au mai căzut cărţi legate în argint şi aur, evanghelii. Printre săbiile luate atunci se aflau însă şi două din săbiile purtate de Ştefan cel Mare. Ambele sunt încrustate cu aur şi au inscripţia în slavonă: „Io Ştefan, Voievodul Moldovei”.