Povestea fascinantă a profesorului de matematică Victor Daimaca, singurul astronom român descoperitor de comete
0Victor Daimaca, românul considerat un geniu în matematică şi astronomie, s-a născut în data de 22 august 1892, în oraşul Turnu Severin. Părinţii săi, Maria şi Dumitru Daimaca, erau mici negustori şi locuiau în cartierul olarilor din Turnu Severin.
Victor Daimaca a urmat şcoala primară în oraşul natal, apoi Liceul „Traian” pe care l-a absolvit în anul 1913. A fost pasionat de astronomie încă de mic şi mai ales din perioada liceului. „În 1907, într-o dimineaţă de august, la vârsta de 14 ani ,a văzut pentru prima dată o stea cu coadă. Era cometa Daniel. Tot în acea perioadă şi-a descoperit vocaţia de dascăl: vroia să-i înveţe şi pe alţii ce ştia el.
A găsit la biblioteca Liceului un curs elementar de Cosmografie .A înfiinţat societatea astronomică “Urania” în care ţinea prelegeri după acest curs de Cosmografie. Seara, împreună cu ceilalţi membrii ai societăţii făcea observaţii pe malul Dunării, la orizont deschis, iar rezultatele i le trimitea lui Victor Anestin, ziarist şi scriitor de literatură ştiinţifico-fantastică, fondatorul revistei „Orion” prin care populariza în România cunoştinţele despre astronomie. Încet-încet a învăţat numele stelelor, ştia componenţa constelaţiilor“, spune profesorul Gheorghe Manolea, care a realizat un studiu despre Victor Daimaca.
A făcut un observator astronomic în podul casei
Victor Daimaca era acaparat în totalitate de univers, astfel că şi-a amenajat în podul casei un observator pentru a sta cât mai mult timp cu ochii pe cer.
„În 1910, Victor Anestin, anunţase în Revista „Orion” despre trecerea a patru comete strălucitoare şi a altor trei comete slabe. A reuşit să le vadă folosind un binoclu, iar bucuria, satisfacţia a fost enormă. Folosind anuarul lui Flammarion din acel an, 1910, a văzut , folosind acelaşi binoclu, şi Planeta Uranus în constelaţia Arcaşul. Era din ce în ce mai fascinat de bolta cerească, aşa că şi-a ,,construit” un observator astronomic în podul casei părinteşti din mahalaua olarilor. A scos câteva ţigle din acoperiş astfel încât să aibă vedere spre sud, şi-a adus o masă şi un scaun, o hartă a cerului şi un binoclu Zeiss care mărea de 6 ori“, povesteşte profesorul Gheorghe Manolea.
Profesor de matematică la Târgu Jiu
Victor Daimaca alege să studieze la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti, unde întâlneşte profesori de seamă. „Aici întâlneşte dascăli celebri, pasionaţi de meseria lor cum au fost Gheorghe Ţiţeica, născut şi el în Turnu Severin, creator al unor capitole din geometria diferenţială proiectivă şi afină , Nicolae Coculescu, născut la Craiova, profesor de astronomie şi mecanică cerească, astronom remarcabil care a îmbinat în mod creator studiile teoretice cu observaţiile foarte precise, cel care , în 1908, a întemeiat Observatorul astronomic din Bucureşti“, explică profesorul Gheorghe Manolea.
Din anul 1929, Victor Daimaca s-a stabilit în Târgu Jiu şi a activat ca profesor de matematică la Şcoala de meserii din satul în care s-a născut eroina Ecaterina Teodoroiu, Vădeni. A fost, apoi, transferat la Şcoala Normală de băieţi din Târgu Jiu, în prezent Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu“. „Preocupat de activitatea didactică a lăsat pe plan secund observarea bolţii cereşti. În 20 septembrie 1938 uzina electrică din Târgu Jiu a luat foc şi oraşul a rămas într-un întuneric total care a făcut ca cerul să strălucească. Un bun prilej pentru Victor Daimaca de a studia firmamentul. Apoi ,camuflajul impus de război a menţinut condiţiile favorabile pentru observarea stelelor“, relatează profesorul Gheorghe Manolea.
Cum a descoperit prima cometă
Victor Daimaca a descoperit prima cometă pe data de 3 septembrie 1943. Aceasta a primit numele astronomului român. Profesorul Gheorghe Manolea descrie modul în care Daimaca a descoperit cometa, care-i poartă numele:
„În 1943 a urmărit săptămâni la rând cometa Whipple, până în luna mai când aceasta s-a depărtat atât de mult încât nu mai putea fi văzută cu binoclul. Atunci s-a decis să caute comete noi, nedescoperite încă. Avea acum multe cunoştinţe de astronomie. Avea un atlas ceresc Dien-Flammarion cu stelele şi nebuloasele până la magnitudinea a 9-a. Avea un binoclu mai bun care mărea de15 ori şi care îi permitea să vadă comete până la magnitudinea a 9-a. Şansa nu s-a lăsat aşteptată mult. În noaptea de 3 septembrie, spre zorii zilei a îndreptat binoclul spre constelaţia Lynx. A văzut o steluţă extrem de mică ca o pată rotundă, alburie, difuză. A cercetat atlasul. A găsit toate stelele din câmpul binoclului, dar steluţa alburie, difuză nu era trecută. În a doua noapte a găsit-o deplasată spre Ursa Mare la 2 grade depărtare de locul iniţial. Aşadar era o cometă! În noaptea de 5 septembrie, ajunsese şi mai departe. A notat pe atlas poziţiile observate, a calculat deplasarea din timpul zilei, a estimat direcţia de deplasare şi a făcut o schiţă cu traseul cometei pentru următoarele nopţi. A trimis la Observatorul Astronomic din Bucureşti o telegramă: «Cometă nouă, mărimea a 8-a în Lynx, pe linia Alfa – Gemini – Ipsilon Ursa Mare, deplasare diurnă 2 grade spre omicron Ursa Mare». Cometa se afla la 49,5 milioane kilometri de Pământ. (…). În dimineaţa zilei de 9 septembrie 1943 Observatorul din Bucureşti a identificat cometa descrisă de Victor Daimaca şi a comunicat telegrafic descoperirea şi poziţiile cometei Biroului Central al Uniunii Astronomice Internaţionale de la Copenhaga care le-a trimis în toată lumea. Cometa nu mai fusese observată de nimeni înainte şi de aceea a primit numele Daimaca 1943“.
Medalie de bronz din partea Societăţii astronomice a Pacificului
Victor Daimaca a descoperit cu ajutorul binoclului şapte comete, dintre care doi noi care îi poartă numele. Pentru prima cometă descoperită, a primit o medalie de bronz cu numele său gravat pe ea din partea Societăţii astronomice a Pacificului din San Francisco.
„În seara zilei de 16 decembrie, a găsit cu binoclul o cometă în regiunea sudică a constelaţiei Aquarius. Observatorul din Bucureşti a trimis informaţia la Copenhaga. Cu câteva ore înainte se primise o informaţie asemănătoare şi de la Observatorul Astronomic de la Johannesburg din Africa de Sud. Un alt amator, american de origine, Peltier , identificase şi el cometa dar după Daimaca. În final aceasta a primit numele Cometa Van Gent – Peltier – Daimaca.
Victor Daimaca a mai descoperit şi alte comete : la 30 iulie 1945 – cometa Kopf (ce a fost ulterior descoperită de un german, cometa purtând numele acestuia, deoarece telegrama lui Daimaca nu a ajuns în timp util la Copenhaga); apoi la 5 septembrie 1946 cometa Gracobini-Zinner; la 14 octombrie 1947 cometa Encke; la 22 iunie 1948 Cometa Honda. În 1955 , deşi locuia la Bucureşti, a revenit pentru o scurtă vacanţă la Tg. Jiu şi , întâmplător sau nu, în seara zilei de 25 iulie a descoperit Cometa Bakharov“, mai arată profesorul Gheorghe Manolea.
În 1949, la vârsta de 57 de ani, s-a mutat în Bucureşti pentru a lucra la Observatorul Astronomic. Victor Daimaca s-a stins din viaţă la 20 mai 1969 în Bucureşti la vârsta 77 ani.