Poartă tradiţională din perioada interbelică, salvată de la pieire. Va fi amplasată la Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara
0O poartă care datează din perioada interbelică a fost salvată de reprezentanţii Muzeului Judeţean Gorj. Aceasta se afla în paragină la o gospodărie din comuna Bălăneşti, de unde a fost luată pentru a fi restaurată şi amplasată, apoi, la Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara.
Lucrătorii muzeului au demontat, ieri, poarta tradiţională, după care aceasta va fi supusă unui proces de restaurare. „Muzeul a făcut o achiziţie de la familia Andriţoiu, care va completa gospodăria de la Bălăneşti din incina muzeului Curtişoara. Va fi restaurată şi amplasată în incinta muzeului“, a precizat Albinel Firescu, şeful Secţiei etnografie din cadrul Muzeului Judeţean Gorj.
Ce semnificaţii au simbolurile sculptate pe poartă
Poarta are mai multe semnificaţii, iar, în trecut, meşterii realizau diferite simboluri, pentru a proteja gospodăria.
„În zona noastră şi în Oltenia, sistemul împrejmuirilor este foarte important în comunitatea rurală. Delimitările sunt clare în ceea ce priveşte vatra satului, moşiile sau proprietăţiile din incinta satului. Ele sunt particularizate în funcţie de spaţialitatea sacrului şi a profanului. Aceaaşi spaţialitate şi delimitarea o regăsim în cadrul gospodăriei. Vatra este un spaţiu al sacrului, protejată de pristolnic sau icoana de vatră şi plante cu caracter magic, precum busuiocul sau pelinul. Delimitarea casei şi a curţii are şi ea un carcater sacru. De aceea, porţiile gorjeneşti sunt bogat ornamentate cu motive care fac trimitere la un sistem, străvechi de credinţe. Întâlnim pe poarta casei şarpele, soarele, simbolul vioeţii, dintele de lup, motive floarele, etc. De asemenea, sunt obiceiuri peste an ca la poarta casei să se pună ramură verde cu caracter de protejare a spaţiului familial. În această categorie se înscriu şi porţile de la Muzeul Curtişoara, iar unul dintre centrele importante din Gorj unde regăsim astfel de porţi este Bălăneştiul“,
a mai spus Albinel Firescu.