Misterul celor două găuri identice din Masa Tăcerii
0În partea de nord-vest a Mesei Tăcerii, operă a marelui sculptor Constantin Brâncuşi, se găsesc două orificii. Misterul acestora a fost desluşit de un ilustru profesor de la Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu“, care le-a mărturisit foştilor săi elevi că, la finalizarea lucrărilor la Ansamblul monumental „Calea Eroilor“, autorităţile timpului au montat o tăbliţă explicativă pe care se menţiona şi numele autorului.
Sorin Lory Buliga, un cercetător al operei şi artei lui Brâncuşi, a scos la iveală această întâmplare. El a aflat despre găurile misterioase care provin de la montarea plăcuţei explicative de la un fost elev al lui Stelian Sterescu (1910-1978), profesor de limba şi literatura română al Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu“.
La una din întâlnirile de după terminarea liceului, profesorul le-a povestit foşitilor săi elevi cum autorităţile din vremea respectivă au găsit de cuviinţă să monteze, fără aprobarea şi ştirea lui Brâncuşi, o plăcuţă explicativă. Iancu Popescu, unul dintre discipolii profesorului, i-a relatat lui Sorin Lory Buliga ceea ce aflase chiar de la profesorul său, martor la evenimentele din perioada respectivă.
„Profesorul le-a pus apoi următoarea întrebare: «Ştiţi povestea celor două orificii orizontale alăturate, din partea de nord-vest a Mesei?». Cum cei de faţă au răspuns cu un «Nu» unanim, magistrul le-a făcut cunoscut că existenţa lor este legată de un fapt petrecut în anul finalizării lucrării (care ştim că a avut loc în 1938, această masă fiind rezultatul suprapunerii tăbliilor celor două mese preexistente: una mai mică, din 1937 şi o alta mai mare, din 1938): «Edilii oraşului din acea vreme au avut iniţiativa de a fixa o plăcuţă explicativă pe partea laterală a mesei, pe care au trecut numele marelui sculptor. Însă Brâncuşi – care nu avea orgoliul de a-şi vedea numele inscripţionat pe lucrările lui – văzând isprava, s-a supărat foarte rău şi a venit cu un ciocan şi o daltă pentru a tăia capetele celor două piroane care susţineau plăcuţa respectivă, în scopul îndepărtării ei, ceea ce s-a şi întâmplat, numai că resturile piroanelor au rămas pentru mult timp înfipte în orificiile lor săpate în travertin». Într-adevăr, aceste piroane retezate au putut fi văzute câteva zeci de ani după această întâmplare, domnul profesor Iancu Popescu observându-le acolo şi în anii 1970“, arată Sorin Lory Buliga.
Brâncuşi frecventa cârciuma birjarilor
Profesorul Sterescu le mai povestea apropiaţilor cum Brâncuşi mergea de multe ori la o cârciumă a birjarilor, unde îi plăcea să se stea şi să-i asculte pe cei aflaţi la mese. „Stelian Sterescu, care era atras de personalitatea lui Constantin Brâncuşi, povestea prietenilor lui şi despre una dintre plăcerile artistului de a merge la celebra „Cârciumă a birjarilor”, aflată pe atunci în imediata apropiere a actualului edificiu al Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu”, spre sud. Mergea acolo nu numai pentru a bea câte-o ţuică, dar şi pentru a asculta limbajul pitoresc al birjarilor, presărat adeseori cu înjurături şi expresii deocheate, care însă stârneau hazul clienţilor, ca şi al artistului însuşi“, a mai menţionat Buliga.