De ce este considerată „Cuminţenia Pământului“ una dintre cele mai mari opere artistice din istoria omenirii
0Lucrarea „Cuminţenia pământului“ a dat naştere de aprinse controverse chiar de la prezentarea ei. Cu toate acestea, marele filosof român Constantin Noica o considera o lucrare genială pentru omenire. Exegeţii operei lui Brâncuşi proclamă necesitatea unei campanii de informare, pentru a pătrunde într-o anumită măsură în tainele artei lui Brâncuşi.
Sorana Georgescu Gorjan, unul dintre cei mai apreciaţi cunoscători ai operei lui Brâncuşi, fiica inginerului Gorjan, care a ridicat „Coloana Infinitului“, apreciază că statul român a reuşit să realizeze o achiziţie foarte importantă, deoarece „Cuminţenia Pământului“ este una dintre cele mai importante lucrări realizate de Brâncuşi: „Din punctul meu de vedere, «Cuminţenia pământului» este una dintre cele mai importante opere ale lui Brâncuşi şi legătura ei cu ţara noastră este foarte importantă. Este una dintre aşa numitele lucrări ale «cotiturii». Împreună cu «Sărutul» şi «Rugăciunea», lucrarea «Cuminţenia Pământului» reprezintă momentul în care Brâncuşi s-a desprins de formula clasică. Este deosebit de important faptul că rămâne în ţară, să fie văzută de toţi românii, deoarece este o valoarea foarte mare adusă patrimoniului naţional. Practic, Sala «Brâncuşi» de la Muzeul Naţional de Artă este din ce în ce mai sărăcăcioasă, pentru că au tot dispărut din lucrări şi este important ca această lucrare să rămână în ţară“.
Noica, impresionat de „Cuminţenia Pământului“
Printre cei care au scris despre „Cuminţenia Pământului“, a fost marele filosof Constantin Noica, care a asemănat lucrarea ca o carte de vizită pentru Terra.
„Cei care au scris despre această lucrare au comparat-o cu tot felul de opere dezgropate din sit-uri arheologice şi reprezintă, într-un fel, legătura cu rădăcinile arhaice ale ţării noastre, dar ale Pământului, în general. A fost comparată cu lucrări din Egipt, din Cyclade sau alte zone depărtate. Legătura ei este multiplă, nu doar cu «Gânditorul din Hamangia», aşa cum a intuit Petru Comarnescu, dar şi cu alte zone ale pământului. Despre ea a scris foarte frumos Noica. Spunea că dacă un extraterestru ar veni pe Pâmânt să întrebe dacă Pământul a fost cuminte, un copil i-ar putea spune: «Uite, Cuminţenia Pământului!»“, a precizat Sorana Georgescu Gorjan.
Campanie de informare
Lucrarea „Cuminţenia pământului“ a iscat controverse chiar de la prezentarea ei, care continuă şi în prezent.
„Au existat păreri împărţite. Au existat oameni care au spus să rămână în ţară, iar alţii că este urâtă, de ce să o luăm? Din punctul meu de vedere, trebuie organizată o campanie de explicare, de informare prin mass-media, a valorii acestei lucrări, ca lumea să ştie despre ce este vorba, să ştie ce înseamnă. Specialişti de marcă au scris cărţi întregi despre ea şi aceste lucruri pot fi comunicate lumii. Dacă o vezi fără să ai niciun fel de idee despre ce este, despre povestea ei, despre felul în care, atunci când în 1910 a fost pentru prima dată expusă, au existat şi atunci controverse. Unii, mai conservatori, au contestat-o. O echipă mai modernă a fost vehementă în apărararea ei. Întotdeauna au existat diverse păreri, iar populaţia, dacă nu este în temă, va întreba «de ce să dăm atâţia bani?». Asta este o reacţie la prima mână. Părerea mea este că lucrarea este absolut importantă. Pentru mine este limpede că este o lucrare absolut esenţială, dar pentru ca ceilalţi să fie de acord e nevoie de o perioadă de instruire“, menţionează Sorana Georgescu Gorjan.
„O operă de cultură importantă pentru noi şi pentru urmaşii noştri“
Subscripţia a mai fost folosită şi de alte muzee pentru cumpărarea unor lucrări importante şi de mare valoare. „În general, în marile muzee ale lumii, foarte multe dintre lucrările lui Brâncuşi au fost achiziţionate prin subscripţie şi acest lucru se specifică. S-au făcut grupuri pentru a putea fi cumpărate, deoarece sunt foarte apreciate şi se plătesc sume foarte mari. Este o practică în toată lumea, de achiziţionare de lucrări prin contribuţia mai multor sponsori. În România, dacă te uiţi cum se cumpără tot felul de toalete pe care să plătesc sume mari fără să se crâcnească, atunci cred că se poate face un efort pentru o operă de cultură importantă pentru noi şi pentru urmaşii noştri, copiii noştri care vor veni să vadă lucrări de Brâncuşi“, a mai spus Sorana Georgescu Gorjan.
Ce lucrări Brâncuşi se mai află în ţară
La Muzeul Naţional de Artă din Craiova sunt câteva lucrări din tinereţe. „Este «Sărutul» în piatră, o lucrare foarte importantă, «Cap de copil», «Domnişoara Pogany», o copie a lucrării originale, «Orgoliul, iar cea mai frumosă este «Coapsa», care a fost dăruită lui V. N. Pop ca dar de nuntă. Aceste lucrări, împreună cu o copie a «Ecorşeului» şi câteva lucrări din lemn, sunt găzduite în sala «Brâncuşi» de la Craiova. La Bucureşti, în sala de la Muzeul Naţional de Artă, erau mult mai multe lucrări, dar au început să dispară. În centrul sălii se află «Rugăciunea», una dintre cele trei lucrări ale cotiturii, parte din ansamblul funerar de la Buzău. Mai sunt capete de copil, «Supliciul», „Prometeu» din gips, „Danaida» şi sunt două lucrări de început. Cea mai veche dintre lucrările expuse la Muzeul Naţional de Artă este făcută în 1902, ca proaspăt absolvent de belle-arte, este bustul lui Ion Popescu Gorjan, bunicul meu, realizat din gips, o lucrare academică. O altă lucrare foarte frumoasă este «Somnul»“, a arătat Sorana Georgescu Gorjan. Mai există la Academia Română un «Cap de copil“ şi un desen, un nud, la Secţia de grafică a Muzeului de Artă.