Corida lui Tănase. Vestitul actor a adus din Spania tauri şi toreadori pentru a organiza un spectacol nemaivăzut, însă finalul a fost neaşteptat
0Renumitul Constantin Tănase, care a investit în luptele cu tauri, a fost cel care a organizat o coridă în România.
În vara anului 1927, au fost aduşi la Bucureşti, din Spania, 12 tauri şi cincisprezece toreadori pentru organizarea coridei. Totul a fost luat în râs. Chiar şi prefectul Capitalei a refuzat să semneze autorizaţia.
Cetăţenii credeau că este vorba despre o glumă şi aveau impresia că Tănase o să organizeze un spectacol la „Cărăbuş”, unde o să joace rolul toreadorului.
Iată ce a povestit despre acest episod chiar fiul marelui actor, Radu: „Cât despre toreadori, găzduiţi la fostul hotel «Paris» de pe strada Academiei, cu ei problema era şi mai grea în fiecare seară cereau bani, apoi porneau la chef şi terminau cu încăierări. Ţipetele lor se auzeau până la ore târzii în stradă, iar hotelierul disperat îl scula aproape în fiecare noapte pe Tănase, ca şi cum acesta i-ar fi putut împiedica să se omoare între ei...“.
Eşecul de răsunet de la coridă
Până la urmă, Constantin Tănase a obţinut aprobările necesare şi prima toridă urma să aibă loc la „Arenele Romane”. „Au sosit mii de oameni să vadă taurii, toreadorii, dar şi pe Tănase. Pe 14 iulie 1927, lumea stătea cu sufletul la gură să intre taurii furioşi pufnind pe nări, în stare să distrugă orice le-ar sta în cale. Se trase grilajul şi în arenă apar taurii. Se mişcau „au relanti”, cum scria Radu Tănase, «parcă anume să–i facă în necaz luiTănase, care cu puţinele cuvinte spaniole pe care le ştia, încerca să–i convingă pe toreadori să facă ceva...» Taurii însă erau prea bătrâni, (Tănase nu se pricepuse la vârsta lor), ca să aibă chef de lupte. Unii căutau smocuri de iarbă să le mănânce, alţii pur şi simplu s-au tolănit în praf şi începură să aţipească. Cu mare greutate au reuşit spaniolii să–i facă să se ridice şi să încropească o fugăreală în arenă. Corida dezamăgise pe spectatori. Totul se sfârşise. Toreadorii, spre fericirea hotelierului, au plecat în Spania, iar Tănase a rămas cu cei doisprezece tauri“, relatează istoricul Eugen Şendrea în lucrarea „Istoria pe placul tuturor“.
Taurii au ajuns în farfuriile soldaţilor
Constantin Tănase a rămas, în schimb cu taurii. I-a dat unui văcar să aibă grijă de ei, însă acesta a renunţat după ce a fost la un pas să fie luat în coarne. „Găseşte cu greutate un văcar dispus să–i găzduiască o vreme. Nu i–a ţinut nici acesta mult, pentru că unul din tauri era să–l omoare pentru că «purta brâu roşu». Tănase era îngrozit. Ce să facă cu taurii în Bucureşti? Rămânea o singură soluţie: măcelăria. Reuşeşte să convingă pe colonelul unui regiment să cumpere animalele pentru, popota soldaţilor. Vinde taurii pe nimic, dar răsuflă uşurat. Din Corrida de la Bucureşti avusese doar necazuri“.