Târgovişte: Aurel Iancu, dascălul care a jucat la Minaur Baia Mare

Aurel Iancu a început handbalul cu profesorul Milea Emilian, iar ca profesionist, în perioada facultății a jucat la Arctic Găești timp de patru ani. În sezonul 1983 a evoluat la Minaur Baia Mare, alături de Maricel Voinea, Gheorghe Covaciu, Mihai Mironiuc, Iosif Boros și sub comanda antrenorului emerit Lascăr Pană.

În acea perioadă, Iancu a câştigat Cupa României și a încheiat campionatul pe poziția a treia. “Cea mai frumoasă perioadă din cariera mea de jucător a fost la Baia Mare. În primul rând este vorba despre înalta perfomanță, iar apoi este mare lucru să fii coleg de sală cu un dublu medaliat olimpic precum Maricel Voinea”, spune Iancu.

S-a retras la numai 24 de ani

Imediat după acel sezon la Baia Mare, deși a primit o ofertă de a reveni la Găești sub comanda fostului campion mondial Virgil Hnat, Iancu a renunțat și s-a axat pe cariera didactică.
În 1997 Iancu a venit la Universitatea Valahia din Târgoviște ca asistent. Aici a avut un aport decisiv în formarea clubului sportiv “Universitatea Târgovişte”.
„Acest club reprezintă în primul rând un laborator pentru studenți, care astfel își pot desăvârși pregătirea într-un anumit domeniu. Clubul are 3 ramuri sportive: Handbal cu o echipă masculină și una feminină, atletism și o secție de șah”, a punctat profesorul.

Este antrenor de handbal

Secția de handbal este înființată chiar de profesorul Aurel Iancu. Mai mult el este și cel care se ocupă de pregătirea tehnică a echipelor. În acest moment cele două echipe de formaţii evoluează în divizia A, al doi-lea eșalon al țării.
„La nivel universitar, echipele reprezintă adevărate forțe în România”, spune Iancu, fără să exagereze, pentru că, la masculin, CS Universitatea Târgoviște a obținut în 2006, 2007 și 2008 medaliile de argint la Campionatele Naționale Universitare, în timp ce la feminin, în 2008, elevele lui Aurel Iancu au terminat, aceeași întrecere, pe locul 3.

Părinţii nu l-au lăsat la fotbal, dar este campion judeţean de atletism

Aurel Iancu a practicat şi fotbalul în perioada junioratului, dar mama sa care era învăţătoare l-a determinat să renunţe la acest sport, pentru că “nu i-a plăcut atmosfera de pe stadioane şi nici limbajul folosit de cei implicaţi în acest domeniu.”
În timpul liceului, antrenorul de handbal a practicat atletismul fiind un specialist al săriturii în înălţime. În acea perioadă Iancu a câştigat titlul de campion judeţean la pentatlon, probă combinată ce conţinea săritura în lungime, săritura în înălţime, cros, viteză şi 60 de metri garduri. “Probabil că faptul că am practicat mai multe sporturi m-a ajutat foarte mult şi în handbal. Aveam o detentă foarte bună”, a încheiat Aurel Iancu.

Întrebări și răspunsuri:

Handbalul în Dâmboviţa nu este un sport foarte cunoscut. Ce este de făcut?
Ar trebui să ne aplecăm mai mult asupra formării copiilor să-i motivăm pe profesori, pentru că altfel nu mai vine nimic din urmă. O altă mare problemă este legată de bugetele care sunt alocate sportului în general. Orice am face, ne întoarcem la bani.

Cum sunt tinerii care vor să devină profesori de sport în ziua de astăzi ?
Sunt cam ofiliţi. Copiii trebuie să mai lase calculatoarele să vină și la bazele sportive. Vom avea mari probleme peste niște ani dacă nu ne ocupăm de forma noastră fizică, de starea noastră de sănătate.

Ce-i place:
Iubesc cu toată fiinţa mea handbalul. Tot ceea ce am realizat de-a lungul timpului, am facut cu pasiune. Sportul poate fi o pasiune, dar şi un mod de viaţă.

Ce nu-i place:
Probabil că sunt de modă veche, dar eu am impus la echipele mele anumite rigori. Dacă nu le respecţi nu ai ce căuta alături de mine. Ţin foarte mult la punctualitate, seriozitate şi dacă promiţi ceva ţine-te de cuvânt.

Profil:
Nume: Iancu Aurel
Data nașterii: 20 iulie 1960
Locul nașterii:
Studii: Facultatea de Educație Fizică și Sport - Pitești, Doctorat 1999-2004 ANEFS București
Stare civilă: Căsătorit, un copil