Singurul traseu din Munţii Bucegi de pe care se poate admira cariera de calcar a fabricii de ciment din Fieni, dată în folosinţă în 1941

Istoria cimentului din România este strict legat de exploataţiile de calcar, iar una dintre cele mai importante se află în comuna Moroeni, din Munţii Bucegi. Timp de peste 100 de ani, la Fieni a funcţionat, şi încă funcţionează, una dintre cele mai importante fabrici de ciment din ţară, care se aprovizionează cu materie primă din cariera de la Lespezi.

Singurul drum care asigură o privelişte bună asupra carieri de la Lespezi este DJ 714, care porneşte din DN 71 şi merge spre Sanatoriul Moroeni. Zona este superbă, însă drumul nu este asfaltat. De acolo se extrage, încă, materia primă - calcarul pentru fabrica de ciment Fieni. Ecologiştii spun că muntele este ciuntit, însă fabrica din Fieni a asigurat şi asigură încă sute de locuri de muncă.

Comuna Moroieni este cea mai mare, ca întindere din judeţul Dâmboviţa, având o suprafaţă de 28.739 ha, mai mult de jumătate din teritoriu (16.334 ha) fiind inclus în Parcul Natural Bucegi. 

Cariera şi fabrica de ciment au asigurat zonei o economie importantă de-a lungul anilor. Există chiar şi o cale ferată de transport al calcarului, un soi de mocăniţă industrială, care coboară din Bucegi direct în fabrica de ciment.

100 de ani de ciment

Primele menţiuni ale cimentului în literatura română de specialitate îi aparţin lui Ion Ghica (economist şi om politic, prim-ministru şi preşedinte al Academiei Române de mai multe ori în a doua jumătate a secolului al XIX-lea). Acesta a publicat în 1865 un Vademecum al inginerului şi comerciantului, care menţionează şi modul de utilizare a cimentului. 

În ceea ce priveşte primul liant hidraulic din România modernă, acesta a fost varul produs la Comarnic în jurul anilor 1875-1880 pentru construcţia liniei ferate Ploieşti-Predeal, utilizând forţa cursului de apă Prahova. 

FOTO: Carpatcement Fieni

FOTO: Carpatcement Fieni

Amplasarea strategică, instalaţiile şi tehnicile de producţie moderne nu erau singurele argumente pentru sporirea productivităţii şi eficienţei. De la început s-a realizat racordarea fabricii la liniile căilor ferate, prin care s-au adus în fabrică utilajele, piesele, motoarele şi s-au livrat produsele. Pentru transportul materiilor prime din carierele de pe Valea Runcului s-au utilizat şi căile ferate înguste, în lungime de peste 22 de km, pe care circulau două locomotive, două drezine şi zeci de vagoane. Epuizarea calcarului din apropierea fabricii a avut ca rezultat începerea construcţiei unui funicular spre cariera Piatra Ursului, dat în folosinţă în 1928. În 1936, lungimea funicularului a crescut, ajungând la cariera Sălătruc, pentru ca tronsonul 3 al funicularului să ajungă până la Lespezi. 

Dată în folosinţă în 1941, linia de funicular Fieni-Lespezi măsura 27 km, se sprijinea pe 168 de stâlpi din beton şi era cel mai lung traseu din ţară.

O altă zonă din care s-a extras calcarul din care s-a construit barajul de la Bolboci, supranumit Marea din Bucegi, este cariera "Podul cu Flori". Acolo se poate ajunge doar cu piciorul de la lacul Bolboci sau cu maşini cu tracţiune 4X4. Aici, trona vârful Zănoaga, cu o înălţime de 2.240 de metri, dar căruia i s-a retezat toată partea superioară pentru cariera de piatră necesară barajului Bolboci. 

Fabrica de Ciment din Fieni. FOTO: Carpatcement Fieni