Şanţul Cetăţii din Târgovişte, singura construcţie militară de tip bizantino-sârbesc din Sud-Estul Europei rămasă în picioare
0Fortificaţiile Cetăţii de Scaun de la Târgovişte apar în memoriile cruciatul Hans Schiltberger de 1427, care menţioneză oraşul Târgovişte drept capitală a Ţării Româneşti, alături de Argeş. Începând cu a doua jumătate a secolului al XV-lea, Curtea Domnească din Târgovişte se transformă într-o adevărată fortăreaţă, cea mai mare şi mai puternică din ţară.
Cea mai importantă fortificaţie, Şanţul Cetăţii
Şanţul Cetăţii reprezintă singura construcţie militară rămasă în picioare din Sud Estul Europei, din spaţiul Balcanic.
Şanţul de apărare al Cetăţii se află la marginea orasului, fiind, de fapt, cursul râului Milioara. Fortificaţia oraşului medieval a cunoscut cea mai mare dezvoltare în timpul domniei lui Matei Basarab (1632 - 1654), care dublează practic grosimea zidurilor şi reface şanţul de apărare. Noul şanţ are lăţimea şi adâncimea de 3 metri şi este dublat de un val de pământ pe o lungime de 5 km. Fortificaţia era prevăzută cu 10 bastioane şi 5 porţi de intrare care asigurau accesul în oraş.
Cele 5 porţi de acces în cetate, ce purtau numele localităţilor spre care se îndreptau drumurile (Buzău, Argeş, Dealu, Câmpulung şi Bucureşti), au fost refăcute din piatră asigurându-le şi camere pentru corpul de gardă.
“Alături de cele cinci porţi de intrare în Târgovişte, Şanţul Cetăţii avea rol de apărare. Şanţul Cetăţii începea din dreptul Porţii Buzăului (Poarata Bucureştilor, cum o ştiu târgoviştenii). Această poartă era în şanţ. La 1645, şanţul pornea de la Iazul Morilor, unde este Tribunalul Dâmboviţa. Şanţul era străpuns de Poarta Buzăului, Poarta Câmpulungului şi de Poarta Bucureştilor. Acesta era sistemul de fortificaţie al Cetăţii de Scaun”, ne-a spus istoricul George Coandă.
Ajuns la domnie, Constantin Brâncoveanu (1688 - 1714) reface şi el, parţial, fortificaţiile.
Oraşul Târgovişte a fost singurul oraş fortificat ca aşezare urbană din întreg spaţiul extracarpatic, fortificaţiile sale fiind de tip bizantin, printre ultimile fortificaţii de tip bizantino-sârbesc din lume. Din păcate, astăzi nu se păstrează decât foarte puţin dintre acestea, numai Poartra Vânătorilor şi Poarta Bucureştilor fiind cât de cât vizibile.