Povestea de dragoste înduioşătoare dintre Matei Basarab şi doamna Elina. Domnitorul a murit la un an distanţă de soţia sa, care i-a stat alături 40 de ani

Marele meşter sibian Elias Nicolai a realizat o adevărată operă de artă, care se păstrează extrem de bine şi astăzi. Vorbim de piatra funerară de la intrarea în Biserica Mare Domnească, de la Târgovişte. Mormântul  a adăpostit rămăşiţele domnitorului Matei Basarab şi ale doamnei sale, Elina.

Mormintele domneşti au fost pângărite de turci când aceştia au atacat Ţara Românească, la scurt timp după moartea domnitorului, iar trupurile celor doi au fost strămutate, în 1655, la Arnota.

Cine a fost doamna Elina

Piatra funerară, care se află în pronaosul Bisericii Domneşti de la Târgovişte, a fost comandată de domnitorul Matei Basarab special pentru doamna Elina. Piesa a fost sculptată de un meşter din Sibiu, pe numele său Elias Nicolai, celebru la vremea sa.  

S-a născut în 1598, fiind fiica postelnicului Radu Năsturel şi a doamnei Calea Calomfirescu. Cronicarii consemnează faptul că cea care avea să-i stea alături lui Matei Basarab vreme de 40 de ani a avut parte, în copilărie, de o educaţie aleasă. Doamna Elina a crescut într-un mediu iubitor de cultură şi artă. A învăţat slavona şi greaca, a fost pasionată de literatură, artă şi istorie. Fratele ei a fost Udrişte Năsturel, primul cărturar român al secolului al XVII-lea şi primul scriitor în limba română. 

“Avem şi o lespede foarte interesantă. Pe ea se află sculptată stema Ţării Româneşti, care are în partea centrală Acvila, cu braţele deschise, şi Crucea pe care o ţine în cioc. În partea stângă şi în partea dreptă se află Soarele. În stânga şi drepta Ţării Româneşti se află doi lei rampanţi care fac parte din armurialul Ţării Româneşti”, spune istoricul Florin Petrică.

Elina Basarab a murit de inimă în 1653  şi a fost înmormântată lângă fiul ei, Mateiaş, mort prematur. Matei Basarb a cerut ca pe piata funerară să se amintească lunga convieţuire avută împreună. 

Un an mai târziu a murit bonav şi domnitorul Matei Basarab, fiind înmormântat lângă soţia sa. Mormintele domneşti au fost pângărite de turci când aceştia au atacat Ţara Românească, la scurt timp după moartea domnitorului,  iar  trupurile celor doi au fost strămutate, în 1655, la Arnota.

 “Omul născut din femeie, în timpul scurt cât trăieşte este plin de necazuri care, ca şi floarea răsare şi se trece şi dispare ca umbra”, Iov, cap IV, este scris pe piatra funerară.

Despre Elias Nicolai

S-a născut în Slovacia de astăzi, în jurul lui 1600. El face parte din grupul masiv de artişti de origine slovacă ce se vor retrage spre teritoriile Universităţii Săseşti, pe vremea aceea un loc în care cultul luteran era liber practicat, diferit de zona habsburgică.

El se trage din lumea maeştrilor pietrari, de aceea majoritatea operelor sale sunt făcute la comanda unor comunităţi sau a unor familii importante din Transilvania şi nu numai. Majoritatea operelor sale sculpturale sunt pietre de mormânt a importantelor familii ale acelui moment din spaţiul românesc de astăzi.

Cea mai renumită realizare a sa este piatra de mormânt a lui Matei Basarab (realizată în 1658), principele Ţării Româneşti. Alte importante pietre de mormânt sunt cele ale principelui Transilvaniei, Mihail Apaffi al II-lea, din 1636, de la Mălângrav, dar şi pietrele familie lui Basarab, ce se regăsesc şi astăzi în Biserica Domnească din Târgovişte (realizate între 1650 şi 1653).