Povestea Arsenalului din centrul Târgoviştei. Odinioară, acolo se construiau tancurile Armatei

La 2 august 1865 s-a pus piatra de temelie a clădirilor „Arsenalulului Armatei”, unitate reprezentativǎ pentru Târgovişte şi pentru Armata Română. A fost numită iniţial „Fonderia Armatei din Principatele Unite”, înfiinţată printr-un decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza din 4 august 1864.

În anul 1865, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a întreprins o vizită la Târgovişte. A fost întâmpinat de toată suflarea târgului, fiind invitat să treacă pe sub o cunună de flori. Domnitorul i-a felicitat pe localnici pentru că au răspuns iniţiativei sale de a se înfiinţa la Târgovişte Fonderia Armatei din România Mică.

În 1876, printr-un decret regal al regelui Carol I, Fonderia îşi schimbă statutul în Arsenal. 

Fabrica a intrat în funcţiune în 1872. Patru ani mai târziu, producţia de tunuri, la cererea Rusiei, a fost transferată la Bucureşti. Fabrica de tunuri de la Târgovişte, numită “fonderie”, după termenul francez desemnând “turnătorie de metale”, a rămas numai ca “arsenal al armatei”, unde se produceau piese de schimb pentru artilerie şi alte produse de tehnică de război, precum şi reparaţie de tehnică de luptă.  

ARSENALUL ARMATEI (1873-1945)  

Actul prin care s-a consfinţit crearea primei unitǎţi industriale în Târgovişte a fost semnat la 21 iulie 1864 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, când s-a deschis un credit de 300.000 de lei din bugetul statului pentru finanţarea lucrǎrilor. 

Imagine de epocă a fabricii de tunuri de la Târgovişte FOTO Enciclopedia Târgoviştei

Generalul I. Florescu şi Lamy, comandantul misiunii militare franceze, au avut sarcina de a alege amplasamentul unei întreprinderi de armament şi echipament militar în judeţul Dâmboviţa. Un an mai târziu se aproba suma de 438.000 de lei pentru clǎdirea Fonderiei de tunuri, instalarea la Târgovişte a unui atelier de lemnǎrie şi înfiinţarea unor dependinţe folositoare Fonderiei, magazii, clǎdiri pentru corpul de gardǎ. Înlǎturarea lui Cuza a împins pe plan secundar „Fonderia” de la Târgovişte, dar în 1868 se reiau lucrǎrile sub conducerea inginerului Sendeker. 

Noi magazii şi remize s-au construit pe terenul vechii Fonderii, începând din 1887, când a devenit Arsenal de Depozit Central de Artilerie şi primea transporturi de arme portative aduse de la alte depozite din ţară. 

„O îmbunǎtǎţire a activităţii unităţii economice, a constituit-o legarea Arsenalului de staţia CFR Târgovişte, printr-o linie feratǎ pânǎ în incinta întreprinderii, oraşul cedând suprafaţa necesarǎ acestei construcţii în 1904. La începutul secolului, Arsenalul şi-a continuat activitatea de depozit cu ateliere de armurărie. De asemenea, şi-a înfiinţat un serviciu propriu de pompieri care deservea şi oraşul în schimbul unei subvenţii anuale. La 2 noiembrie 1918, trupele germane au incendiat clădirile Arsenalului, dar prin intervenţia vecinilor focul a fost localizat şi avariile au fost înlǎturate cu uşurinţă”, se arată în lucrarea Enciclopedia Târgoviştei.

FOTO: C.S

Imagine de epocă a fabricii de tunuri de la Târgovişte FOTO Enciclopedia Târgoviştei

În anii care urmează, Arsenalul din Târgovişte primeşte denumirea de Arsenal de Front (1935-1943), orientând activitatea întreprinderii mai mult spre construcţii şi reparaţii, dar continua sǎ aibǎ şi activitate de depozit. El a fost  subordonat Inspectoratului general tehnic din Ministerul Apărării Naţionale având secţiile: direcţia, subdirecţia tehnicǎ şi subdirecţia administrativǎ. 

În perioada 1941-1942 s-au executat reparaţii de tunuri, aruncătoare, obuziere, mitraliere, arme, reparaţii de chesoane, autotrenuri, bucătării rulante etc. La 1 iul. 1943, Arsenalul din Bucureşti a fost evacuat şi contopit cu cel din Târgovişte, iar numǎrul atelierelor a crescut cu ateliere de tunuri uşoare, de tunuri grele, de frâne, de armurǎrie şi bronaj, de scule şi mecanicǎ de precizie, de opticǎ. 

FOTO. CS

Muncitorii de la Arsenal şi-au adus contribuţia la înfrângerea Germaniei fasciste, luptând sub lozinca „Totul pentru front”.

În august 1945, Arsenalul trece la Direcţia atelierelor CFR, iar în 1949 este preluat de Ministerul Industriei Grele şi transformat în Uzina de Utilaj Petrolier Târgovişte (UPET) care funcţionează, parţial, şi astăzi.

În jurul anului 1980, pe terenul fostului arsenal, se construiesc blocurile de lângă Mitropolie.

Vă recomandăm să mai citiţi: 

Cum a devenit Târgovişte punct nevralgic pe harta militară a Europei. Fabrica de tunuri a lui Cuza şi intervenţia imperativă a Rusiei ţariste

Prăpădul făcut la Târgovişte de neamţul Dietrich, în timpul Primului Război Mondial: stare de asediu, raţii infime de mâncare şi impunerea de taxe şi impozite