Pietroşiţa ascunde cel mai mare muzeu de etnografie şi folclor din Dâmboviţa
0Aerul curat, liniştea şi peisajul mirific transformă aşezarea într-o staţiune climaterică deosebită. În localitatea situată la poalele Bucegilor s-a născut renumitul scriitor Mircea Horia Simionescu.
Sat binecuvântat de Dumnezeu. Poartă de intrare spre măreţia Bucegilor. Aşezare liniştită, cu oameni destoinici, harnici şi doritori de înţelegere. De cum intri în Pietroşiţa, te întâmpină imaginea unor case zvelte, construite, aşa cum spune istoria, din piatră şi şiţă. Practic, de aici vine şi denumirea aşezării.
Obiceiuri şi tradiţii româneşti în Muzeul „Dumitru Ulieru”
Arhitectura muntenească şi cea ardelenească se contopesc armonios, creând o atmosferă de civilizaţie pură, unică în judeţ. În Pietroşiţa, există cel mai mare muzeu de etnografie şi folclor din Dâmboviţa. Întemeietor - profesorul Dumitru Ulieru, personalitate marcantă a localităţii, de care toată lumea îşi aminteşte cu plăcere. Fosta casă Ulieru a devenit acum loc de pelerinaj pentru iubitorii tradiţiilor româneşti. Încăperile au fost decorate întocmai ca odinioară. Piesele, cele mai multe dintre ele unicat, au fost adunate de la oamenii din sat. Muzeul are suficent spaţiu pentru promovarea ocupaţiilor şi meşteşugurilor tradiţionale. La parterul clădirii se află expuse obiecte de uz casnic, care ilustrează aspecte referitoare la creşterea vitelor, păstorit, pomicultură, prelucrarea lemnului - şiţărit - tâmplarie, dulgherie, cioplitul pietrei, torsul şi ţesutul fibrelor vegetale şi animale. La etaj, se regăsesc piese de port, ştergare, ceramică populară, buciume şi buhaie etc. Muzeul prezintă şi interioare ţărăneşti, care vorbesc vizitatorului despre specificul vieţii ţăranului român în contextul civilizaţiei naţionale.
La Pietroşiţa a funcţionat până la 1918 vama statului
Satul Pietroşiţa este considerat fostă reşedinţă a vătafilor de plai. Izvoarele istorice ne spun că în timpul Revoluţiei din 1848, scriitorul Ion Heliade Rădulescu a fost adăpostit în casa aparţinând familiei Bălăşescu din Pietroşiţa. Apoi, cărturarul a stat sub arest la reşedinţa vătafului de plai. Portul tradiţional ţărănesc, dansurile şi jocurile munteneşti au fost admirate şi de poetul Cezar Bolliac, care, pe la 1869, a întreprins o călătorie în scopuri arheologice în zona Pietroşiţei. În fostul sediu de primărie a funcţionat până la 1918 vama. Pe aici a trecut în 1901 Badea Cârţan, care a mers la Mănăstirea Dealu, pentru a participa la aniversarea a 300 de ani de la moartea domnitorului Mihai Viteazul. Pietroşiţa a fost renumită pentru covoarele din lână ţesute manual, căutate şi dincolo de graniţele ţării.
La Pietroşiţa se poate ajunge foarte uşor cu trenul sau cu autobuzul ori microbuzul. Costurile nu sunt deloc mari, iar în localitate, pentru cei care vor să zăbovească mai mult pe aceste meleaguri, există pensiuni agroturistice.