Octoihul de la 1510, trimis sub paza jandarmilor, între două orașe istorice ale României
0Singurul exemplar păstrat în România al Octoihului tipărit de călugărul Macarie la Târgovişte, în 1510, a ajuns, sub paza jandarmilor, la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.
Octoihul va putea fi admirat la Alba Iulia, în perioada 15 iunie - 15 iulie 2023, în cadrul unei expoziţii dedicate tiparului în Țara Românească.
„Inspectoratul de Jandarmi Judeţean 'Avram Iancu' Alba a îndeplinit o misiune specială, asigurând escorta unei capodopere a tiparului românesc. Unicul exemplar păstrat în România al 'Octoihului' tipărit de Macarie la Târgovişte, în 1510, a parcurs în siguranţă drumul de la Biblioteca Academiei Române - filiala Cluj-Napoca până la Museikon - Alba Iulia, unde va putea fi admirat între 15 iunie şi 15 iulie 2023. Muzeul Naţional al Unirii le mulţumeşte pe această cale tuturor celor implicaţi!”, au transmis cei de la muzeul din Alba Iulia.
Mănăstirea Dealu, de lângă Târgovişte, este considerată vatra tipăriturilor din Ţara Românească. Acolo s-au aşternut pe o foaie de hârtie primele cuvinte cu ajutorul tiparniţei de pe teritoriul României. Totul se datorează călugărului sârb Macarie, care a fost adus în ţară de către domnitorul Radu cel Mare, pentru a consolida prestigiul Bisericii ca principal sprijin al statului.
Călugărul Macarie s-a format ca meşter tipograf la Veneţia, unde tipărise deja cinci cărţi la Cetinje (Muntenegru), între anii 1493 și 1495. La Mănăstirea Dealu de lângă Târgoviște, Macarie a instalat prima tiparniţă din ţările române, din ale cărei teascuri a ieşit, în 1508, prima carte, un Liturghier.
Macarie (născut în anii 1450, mort la 1521) apucase deja să tipărească unele cărţi, primele de acest fel în limba slavonă – Octoihul (două părţi 1493 şi 1494), Psaltirea (1495) şi Molitvelnicul (1493 1495), dar condiţiile politice şi culturale neprielnice, precum şi relaţiile cu românii de peste Dunăre, au făcut ca, în 1507, călugărul să-şi afle adăpost la Mănăstirea Dealu, din mila lui Radu cel Mare, unde îşi începe munca migăloasă de scriere a primei cărţi pe teritoriul ţării noastre.
Îndoieli privind locul în care s-a tipărit Liturghierul (1508)
Apariţia primei cărţi tipărite în spaţiul românesc a suscitat numeroase controverse, majoritatea plecate de la omiterea locului de tipărire în exemplarele editate. Au fost vehiculate de-a lungul timpului atât centre tipografice din afara ţărilor române, centre cu tradiţie în ceea ce priveşte această tehnică (Veneţia, Cetinje, Cracovia), cât şi de pe teritoriul românesc (Bistriţa olteană, Snagov, Govora, Târgovişte).
În lucrarea intitulată „Controverse privind tipărirea primei cărţi în spaţiul românesc. Liturghierul (1508)”, dr. Agnes Erich, de la Universitatea Valahia din Târgovişte şi dr. Niculina Vârgolici de la Universitatea din Bucureşti consideră că Liturghierul nu s-a tipărit în nici unul din centrele enumerate mai sus, ci la Mănăstirea Dealu de lângă Târgovişte - loc de unde au pornit şi directivele reformelor feudale politice, culturale şi bisericeşti, fapt menţionat anterior prin încercarea domnilor români de a centraliza puterile statului în mâinile lor.