Noi săpături la Curtea Domnească. Ce speră istoricii să găsească la baza Turnului Chindiei
0Istoricii şi muzeografii de la Curtea Domnească din Târgovişte au început săpăturile arheologice în zona Turnului Chindiei, în care nu s-a intervenit deloc până acum. Ei speră să găsească obiecte preţioase care să ne dea o nouă imagine asupra vechimii exacte a Curţii Domnitorilor Ţarii Româneşti.
La săpături participa şi studenţi de la Universitatea Valahia, care vor avea posibilitatea de a câştiga un ban pe perioada de vara, de la Curtea Domnească. Pentru al treilea an consecutiv, se caută dovezi printre ruinele monumentelor din cadrul Complexului Muzeal din Târgovişte, cu ajutorul studenţilor UVT.
"Încercăm să găsim obiecte care ne-ar putea arată vârstă exactă a Curţii Domneşţi din Targovişte pentru că până acum avem cu aproximaţie o dată cuprinsă între secolele XIV-XV", ne-a spus Florin Petrică, istoric şi arheolog.
De la 1 iulie s-au găsit până acum câteva monede dar şi fragmente de ceramică
"Un grup de studenţi de la Istorie - Arheologie, efectuează practică de specialitate pe şantierul de la Curtea Domnaască. Sunt foarte nerăbdători să descopere lucruri noi, iar secţiunile deschise în zona tronului şi a Palatului Domnesc să ne ofere noi date cu ajutorul cărora să putem dată cât mai precis Turnul Chindiei şi Curtea Domnească. Începând cu acest an, şef de şantier ete Gheorghe Olteanu. Numărul studenţilor variază între 14 şi 20. În jur de două săptămâni ne vor ajuta, urmând că după această perioadă să putem angaja aproximativ 10-12 persoane astfel încât şantierul arheologic să mai poate dura încă două luni, pentru că procesul viitor de restaurare a Turnului Chindiei şi Bisericii Paraclis şi Palatului Domensc să poată decurge în condţii optime să putem oferi un real ajutor", spune Florin Petrică.
Curtea Domnească, mult mai veche decât se credea
Se sapă în zona cea mai veche a Curţii Domneşti. "Am încercat să demonstrăm că reşedinţa domnească de la Targvişte, care fusese datată din vremea lui Mircea cel Bătrân, este mult mai veche şi cred că putem vorbi de prima jumătate a secolului al XIV-lea, urmând că ipoztele noastre legate de aceste datări să poate fi argumentate prin descoperiri arheologice certe", mai spune Florin Petrică.
De la prima menţionare la Gheorghe Ghica
În 1427, în memoriile sale, cruciatul Hans Schiltberger, menţioneză oraşul Târgovişte drept capitală a Ţării Româneşti, alături de Argeş. Cruciatul Hans Schiltberger a participant la expediţia militară ce s-a încheiat cu înfrângerea de la Nicopole. Dar, deoarece această lucrare a fost editată 31 de ani ulterior, se presupune că în 1396 oraşul avea deja fortificaţii, ca orice capitală a vremii.
În actele interne, Curtea Domnească este atestată în timpul lui Mircea cel Bătrân când, într-un act al fiului şi asociatului său la domnie, Mihail I, datat 1417-1418, se vorbeşte despre "însuşi oraşul domniei mele Târgovişte". Din acest act se poate înţelege că, la acea dată, aici funcţiona o reşedinţă voievodală fortificată. De altfel, săpăturile arheologice confirmă această supoziţie, datând perioadei lui Mircea cel Bătrân: o casă, prima biserică-paraclis, o curtină şi urme ale unei palisade (palancă) de lemn de mici dimensiuni.