Legea zilierilor, de neînţeles pentru ţărani

În comuna Băleni, cele peste 2500 de hectare de legume sunt lucrate, în mare parte, cu ajutorul oamenilor angajaţi cu ziua. Legea zilierilor îi priveşte doar pe patroni, însă, spun reprezentanţii ITM Dâmboviţa, şi persoanele fizice sunt obligate să le întocmească acte muncitorilor. În caz contrar, amenzile pot ajunge şi la 20.000 de lei.

Noua lege care priveşte munca zilieră este puţin confuză şi pentru autorităţi. Dacă noua reglementare se referă doar la firmele care angajează lucrători cu ziua, nu şi la persoane fizice, reprezentanţii ITM Dâmboviţa spun că şi persoanele fizice sunt obligate să le întocmească acte muncitorilor. În caz contrar, amenzile pot ajunge şi la 20.000 de lei. “Legea zilierilor se aplică doar societăţilor comerciale, SRL-ui, societăţilor pe acţiuni etc. Cu toate acestea şi persoanele fizice trebuie să întocmească contracte de muncă. S-au creat multe confuzii şi cu legea aceasta. Nu este clară”, a declarat pentru “Adevărul de Seară”, purtătorul de cuvânt al ITM Dâmboviţa, Letiţia Nistor.

O enigmă pentru agricultori

Legea zilierilor îi nemulţumeşte în egală măsură, atât pe ţărani cât şi pe cei care îşi câştigă existenţa lucrând cu ziua. Pe de o parte, spun ţăranii, această reglementare îi va determina să renunţe la serviciile zilierilor, iar pe de alta parte, zilierii îşi vor pierde şi unica sursă de venit. În comuna dâmboviţeană Băleni, cele peste 2.500 de hectare de legume sunt lucrate în mare parte cu ajutorul oamenilor angajaţi cu ziua.



Aici, ţărani folosesc muncitorii cu ziua, pe care îi plătesc cu sume cuprinse între 30 şi 50 de lei pe zi. “Nu mi se pare un lucru corect. Ar trebui să îmi iau dosare şi să îl notez azi pe unul, mâine pe altul, că nu îmi vin în fiecare zi aceleşi persoane. Dimineaţa îi dai cafea şi mâncare, la prânz mâncare şi iar cafea, seara la fel, iar când pleacă acasă îi mai dai şi ceva în traistă. Noi nu suntem contabili şi ingineri, noi suntem ţărani”, a declarat Dumitru Manea.

Potrivit legii, angajatorul este obligat să deţină un registru în care zilierii semnează atunci când vin la muncă, dar şi când primesc banii. Pentru aceste activităţi, angajatorul este cel care plăteşte impozitul: 16% din veniturile zilierului, în luna următoare derulării activităţii. Un beneficiar nu poate folosi un zilier o perioadă mai mare de 90 de zile cumulate, într-un an calendaristic. Domeniile în care se poate folosi activitatea ocazională sunt agricultură, zootehnie, activităţi de curăţenie şi întreţinere, spectacole, producţii cinematografice, publicitate.

Remuneraţia poate oscila între minimum doi lei şi maximum zece lei brut, pe oră. Programul de muncă nu poate fi mai mare de 12 ore pe zi, în cazul adulţilor, şi de şase ore pentru minori.