FOTO "Regina Apelor Iodurate", Vulcana Băi, inclusă într-un top 27 de sate superbe, întocmit de Yahoo
0De Ziua Naţională, Yahoo News a prezentat o selecţie a celor mai frumoase sate din România. Sunt idei de excursie pentru toate cele 12 luni ale anului viitor. Iată cele 27 de sate superbe alese de noi, aşezări care ne fac mândri că locuim în această frumoasă ţară. Printre ele se numără şi "Regina Apelor Iodurate", Vulcana Băi.
Este o comună montană din judeţul Dâmboviţa, aflată la aproximativ 20 km de Târgovişte. Vulcana Băi este o fostă staţiune balneară, faimoasă cândva pentru apa minerală care conţinea cantităţi mari de iod şi brom, dar şi pentru apele sale sulfuroase, scrie Yahoo. Din păcate, staţiunea a avut soarta tristă a multor aşezări de acest fel din România. Totuşi, astăzi, merită să facem o vizită de o zi la Vulcana Băi, mai ales pentru peisajele superbe, drumurile prin păduri şi superba mănăstire Bunea, monument istoric.
Cel mai important obiectiv este însă Centrul Internaţional Ecumenic, un loc de studii şi de vacanţe spirituale. Complexul Interreligios cuprinde o biserică ortodoxă, o sinagogă mozaică şi o moschee islamică, fiind un exemplu de bună înţelegere între credincioşi.
Primele veşti despre Vulcana aflăm dintr-o Carte domnească dată de voievodul Radu ŞERBAN la 20 ianuarie 1604. Ea certifică stăpânirea lui Vintilă, postelnicul din Săteni, asupra localităţilor Vulcana şi Săteni (actuala localitate Doiceşti). Hrisovul dovedeşte că voievodul Vlad ŢEPEŞ a cumpărat "satul Vîlcana, tot şi cu tot hotarul din câmp şi din pădure şi din apă şi din vatra satului şi de pretutindeni," pentru aceasta plătind suma de 80 000 de aspri. De la cine a cumpărat Vlad ŢEPEŞ satul Vîlcana, nu ştim; aflăm doar că voievodul îşi înzestrează sora, Alexandra, cu cele două sate. De aici, timp de o sută de ani, nici un document nu mai menţionează nimic despre aceste locuri.
Cartea dată de Radu Şerban e importantă în primul rând pentru că ne arată existenţa satului Vîlcana acum mai bine de 500 de ani şi, în al doilea rând, că ne lămureşte de ce locuitorii lui nu ne-au lăsat nici un zapis, nemaiavând drept nici asupra pământului, nici asupra propriilor persoane.