FOTO PROTEST Muncitorii concediaţi de la Mechel nu şi-au primit drepturile de 4 luni. Astăzi au strigat demisia Guvernului

Muncitorii de la Mechel Târgovişte, concediaţi în luna februarie a acestui an au protestat astăzi, în faţa Prefecturii Dâmboviţa, nemulţumiţi că nu şi-au primit salariile compensatorii şi nici celelalte drepturi pe care le aveau. Peste 200 de persoane au scandat împotriva Guvernului şi a patronilor ruşi, care în opinia lor nu vor decât să distrugă cel mai mare combinat din ţară.

Oamenii spun că după preluare, în luna februarie, a combinatului de către  Invest Nikarom, lucrurile au mers mai rău decât înainte. “Nu s-au plătit salariile compensatorii, nu s-au dat banii pe preaviz, pe concediu, pe prima de vacanţă şi toată lumea a rămas cu datoriile în urmă. Din februarie nu ne-au dat un leu. Nici cei 75%  ddin salariu, nici p-ăaia nu i-au dat. Am ajuns să trăim dintr-un milion pe lună, o familie întreagă. Tot şomajul mi-l opreşte pe datorii la bănci şi la întreţinere. Cu PSD-ul s-a început, cu PSD_ul se va termina”, cred foştii muncitori de la Mechel.

“Protestăm şi împotriva actualei calse politice de la Guvernare care ne-a promis şi în 2011 şi în 2012 schimbarea legislaţiei codului muncii, a legii pensiilor şi după mai bine de un an nu a făcut niciun pas în această privinţă”, a declarat Gabriel Banu, lider al sindicatului “Metalurgistul”.

“Metalurgia românească a fost vândută pe degeaba, a fost prăduită şi dacă stăm să ne gândim că această privatizare a fost un eşec încă de la început pentru că s-a făcut de dragul de a face privatizări şi a de a arăta Uniunii Europene ce vretnici suntem noi la acest capitol”, a spus la rândul lui, Constantin Bucuroiu, lider Cartel Alfa, filiala Dâmboviţa.

Istoria combinatului de la Târgovişte

Combinatul metalurgic de la Târgovişte a fost privatizat în 2002 pentru a fi salvat de la faliment. Statul a contribuit la reorganizarea oţelăriei prin iertarea unor datorii istorice, în timp ce cumpărătorul a investit zeci de milioane de dolari pentru a-i reda competitivitatea pe piaţă. În martie, Mechel a renunţat la cele cinci oţelării din România, printre care şi combinatul de Tâgovişte. Companiile au fost vândute cu 50 de euro.

Actualul Mechel Târgovişte s-a înfiinţat în 1969, sub numele de "Întreprinderea de Oţeluri Aliate", devenind şase ani mai târziu "Combinatul de Oţeluri Speciale Târgovişte". Oţelăria producea şi comercializa în acea perioadă aliate şi înalte aliate pentru scule, bare şi blocuri, precum şi tablă pentru industria electrotehnică.

Începând cu anul 1990, combinatul metalurgic a întâmpinat o serie de dificultăţi financiare, pe fondul crizei prin care trecerea siderurgia românească. Cererea de pe piaţa internă a scăzut, utilajele învechite şi lipsa investiţiilor generau costuri suplimentare de producţie, ceea ce afecta competitivitatea companiei. Mai mult, datoriile istorice pe care le acumula de la an la an în bilanţuri şi neadaptarea la cerinţele pieţei libere au erodat competitivitatea oţelăriei, se arată într-un raport din 2004 al Consiliului Concurenţei. Totodată, scumpirea materiei prime (fierul vechi) şi majorarea tarifelor la gaze şi energiei ameninţau productivitatea companiei.

În 2002, guvernul Năstase a decis să privatizeze combinatul aflat în pragul falimentului. Singurul criteriu de selecţie al investitorului a fost o experienţă de cel puţin cinci ani în domeniul siderurgiei.

"Consecinţele imediate ar fi fost intrarea societăţii în incapacitate de plată, din cauza datoriilor acumulate. Această măsură ar fi condus, pe de o parte, la disponibilizarea unei mari părţi din cei 5.400 de angajaţi, iar pe de altă parte, la dispariţia unui centru metalurgic foarte important pentru industria constructoare de maşini, ştiut fiind faptul că societatea este singura uzină din România capabilă să producă, prin dotările tehnice pe care le deţine, oţeluri înainte aliate, inoxidabile şi de scule", se arată în raportul Consiliului Concurenţei.

În august, Holdingul Conares, actualul grup Mechel, a preluat pachetul de acţiuni de 84% deţinut de statul român, valoarea tranzacţiei fiind de circa 35 de milioane de dolari.

Cât a fost dispus Mechel să investească în relansarea activităţii combinatului

Prin contractul de privatizare, Conares s-a angajat să realizeze investiţii în valoare de 13,7 milioane de dolari, să pună la dispoziţia combinatului un capital de lucru de 4,5 milioane de dolari, să investească 7,3 milioane de dolari pentru protecţia mediului şi să asigure din surse proprii plata datoriilor societăţii către stat (1,5 milioane de dolari) şi către Distrigaz (3,3 milioane de dolari). Totodată, cumpărătorul s-a angajat să restituie credite guvernamentale acordate pentru plata energiei şi pentru reabilitare.

Costul restructurării, respectiv costurile investiţiilor tehnologice, investiţiilor pentru protecţia mediului şi pentru restructurarea financiară, s-a ridicat la 107,6 milioane de dolari, din care contribuţia din surse proprii a investitorului a fost de peste 30 de milioane de dolari.

Pentru a facilita privatizarea combinatului guvernul a acordat în 2002 un ajutor de stat pentru plata datoriilor istorice acumulate de cel mai important producător de oţeluri speciale din România. Majoritatea erau către furnizorii de energie şi gaze şi către bugetul local, însă combinatul a fost scutit şi de plata unor contribuţii restante la bugetul de stat, precum şi a unor fonduri de restructurare nerambursate.

Câţi bani s-au dat pentru salvarea combinatului

În total, în perioada 1998-2004, combinatul a beneficiat de ajutoare de stat în valoare de 77,2 milioane de dolari.

La un calcul simplu reiese că suma este mai mare decât cea încasată de stat în urma privatizării plus cea pe care compania Mechel s-a angajat să o investească în combinat.