FOTO Istoria Palatului Mitropolitan de la Cernăuţi. Bijuteria arhitectonică a cehului Iosif Hlavka este locul în care s-a votat unirea Bucovinei cu România
0În ciuda anilor care au trecut, Palatul Mitropolitan de la Cernăuţi rămâne o bijuterie arhitectonică. Clădirea a găzduit, la 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei, cel care a votat unirea acestei provincii cu România.
Unirea Bucovinei cu România reprezintă o serie de evenimente politice care au culminat cu votarea în unanimitate de către Congresul General al Bucovinei, pe data de 15/28 noiembrie 1918, a unirii fostului Ducat al Bucovinei cu Regatul României.
Începuturile acestei construcţii datează din decembrie 1860, când Ministerul Cultelor din Viena, ca urmare a repetatelor cereri făcute de episcopul de atunci al Bucovinei Evghenie Hacman, îl însărcină pe tânărul arhitect ceh Josif Hlavka să se ocupe de schiţarea unui proiect şi să urmărească evoluţia lucrărilor, potrivit basarabia-bucovina.info.
FOTO Silviu Miloiu
”În deplină armonie cu palatul – devenit între timp monument UNESCO şi sediu al universităţii - care a reuşit să integreze într-o superbă dantelărie originală tradiţii arhitectonice atât de diferite precum stilul bizantin constantinopolitan, tradiţii arhitectonice maure, elemente ale stilului medieval moldovenesc, goticul cistercian şi hanseatic, Renaşterea italiană, Sala Sinodală ocupă, aşa cum era şi firesc, locul de onoare în cadrul clădirii centrale a complexului arhitectonic hlavtkian”, a scris, pe pagina sa de Facebook, profesorul universitar Silviu Miloiu.
Reşedinţa Mitropolitană a Bucovinei şi a Dalmaţiei din Cernăuţi, astăzi Universitatea ” Yuri Fedkovich” din Cernăuţi, a fost construită în 18 ani.
În 1866 s-a început zidirea Facultăţii de Teologie cu Biserica “Sf. Trei Ierarhi”. Palatul, numit Presbiteriu, amplasat în partea de răsărit a Facultăţii de Teologie din Cernăuţi, a fost început în 1871, iar din 1872, din cauza îmbolnăvirii lui Hlavka, lucrările au fost continuate de arhitectul Ksiezarski.
FOTO Silviu Miloiu
FOTO Silviu Miloiu
Universitatea din Cernăuţi a fost înfiinţată în anul 1875, în perioada Imperiului Habsburgic, şi a purtat numele “Franz-Josefs“.
După dizolvarea Imperiului, în 1918, şi unirea Bucovinei de Nord cu România, instituţia a fost denumită ‘‘Universitatea Regele Carol I”.
Palatul mitropolitan, clădirea principală a reşedinţei, a fost predat spre folosire în diferite etape.
„Extrem de spaţioasă, cu o suprafaţă de 350 m.p., susţinută de 12 coloane de marmură care sprijină o superbă galerie, sala este, fără doar şi poate, reprezentativă pentru cel mai remarcabil monument istoric al Cernăuţilor. Din această sală se face trecerea către Sala Albastră (250 m.p.), fosta bibliotecă a Palatului Mitropolitan, şi cea Roşie (135.6 m.p.), singura care a scăpat neatinsă de flăcările incendiului izbucnit la reinstaurarea ocupaţiei sovietice în anul 1944 [...] Unirea Bucovinei s-a realizat astfel în condiţiile în care, la 26 septembrie 1918, începea ofensiva generală a forţelor militare ale Antantei iar Austro-Ungaria era nevoită să capituleze la 3 noiembrie”, mai spune profesorul Silviu Miloiu.
FOTO Silviu Miloiu
FOTO Silviu Miloiu
În ciuda faptului că problematica Bucovinei se va menţine în atenţia marilor puteri şi a naţionalismelor concurente şi după 1918, apartenenţa sa la România a fost până în cele din urmă recunoscută pe plan internaţional prin semnarea în toamna anului 1919 a Tratatului de la Saint-Germain.
Mobilierul pentru înzestrarea saloanelor reprezentative, pentru sufragerie şi pentru camerele oficiale a fost executat pe cheltuiala Fondului bisericesc ortodox român din Bucovina între 1879 şi 1880. Ultima restaurare a Reşedinţei mitropolitane a fost executată în 1937 din iniţiativa şi grija mitropolitului Visarion Puiu.
FOTO Silviu Miloiu
FOTO Silviu Miloiu
FOTO Silviu Miloiu