FOTO Avem pământ mult şi roditor şi nu ştim ce să facem cu el. Cum ne dau lecţii olandezii

„Oriunde ai pune o sămânţă rodeşte”, spun ţăranii, însă România nu produce nici pe departe la capacitatea sa. Olanda, de exemplu, care dispune de suprafeţe mult mai mici, ne dă lecţie la capitolul agricultură.

Conform datelor Faostat, agenţia statistică a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), în 2018 producţia de castraveţi pe metrul pătrat în Olanda a fost de peste 72 de kilograme, adică dublu cât România.

Dacă luăm în calcul cultura de castraveţi, o legumă consumată şi de români, olandezii ne dau lecţii. Fermierii olandezi au recoltat, în 2018, o cantitate totală de 410.000 tone de pe 520 de hectare, în special de spaţii protejate. 

Ţăranii noştri spun că sunt depăşiţi de tehnologia de afară şi de subvenţiile pe care statele europene le acordă pe agricultori.

„Ne împiedică pieţele de desfacere să producem mai mult. Angrosişti ne omoară, ne strică preţurile. De asemenea, sprijinul de la stat lipseşte. În altă ordine de idei cei din alte state au şi tehnologie.  Mulţi agricultori de la noi au luat bani de la stat şi au investit în solarii şi producţii de roşii timpurii, dar nu au avut piaţă de desfacere şi s-au trezit că nu au avut cui să vândă. Castravetele se produce mai greu la noi. Ne-ar ajuta substanţele, pentru că se mănează repede. Chiar dacă avem teren mult noi, în comparaţie cu alte ţări, la noi sunt nişte pseudo asociaţii, ne obligă primăria să plătim cotă parte la o asociaţie, care e practic o asociaţie fantomă. Este adusă prea multă marfă din import”, spune Ion Enache, din comuna dâmboviţeană Băleni.

O altă problemă mare pentru agricultura din România este lipsa forţei de muncă.

„Nu suntem pregătiţi pentru o criză pentru că nu mai avem oameni care să muncească. Ţările străine au forţă de muncă. Tinerii noştri au fugit din ţară. A plecat tot tineretul în Germania, Scoţia, Danemarca. Nu ne ajută nimeni. Te duci la piaţă, plăteşti. Păteşti taxe peste tot. Noi băgăm doar bălegar, pentru că nu ni se permite să băgăm alte substanţe, ca în afară. Asta ştim, asta facem. Din asta trăim”, spune Petre Niţă.

China este, de departe, cel mai mare producător la nivel mondial de castraveţi. A produs, în 2018, 77,76 la sută din cantitatea totală de castraveţi la nivel mondial, cu 56,29 milioane de tone recoltate. 

Cel de-al doilea mare producător de castraveţi al lumii este Iranul, cu 2,28 milioane de tone produse în 2018, pe o suprafaţă de 79.649 hectare. Podiumul este completat de Turcia, care acum doi ani a înregistrat o producţie de 1,84 milioane tone, recoltate pe o suprafaţă de 37.605 hectare.