Experimentul menit să producă textile preistorice. Doi liceeni, supravegheaţi de un arheolog, lucrează la proiect VIDEO
0Ţesăturile preistorice ar putea prinde viaţă, graţie unui experiment inedit creat de doi elevi de la Colegiul Naţional Constantin Carabella, din Târgovişte, sub atenta coordonare a unui arheolog de la Curtea Domnească. Singura plantă din care se pot extrage fibre care imită ţesăturile vechi de mii de ani este urzica.
Ionuţ Catangiu şi Laurenţiu Olteanu, elevi în clasele a XII-a, respectiv a XI-a la Colegiul Naţional „Constantin Carabella” din Târgovişte, alături de alţi voluntari, îşi propun să obţină fibre textile şi produse care să poată fi comparate cu cele descoperite pe şantierul arheologic Geangoeşti-Hulă, comuna Dragomireşti, judeţul Dâmboviţa, unde este în curs de cercetare un sat de perioadă eneolitică, din perioada 4400-4000 î.e.n.
Din diferite plante locale, în special urzica, sunt extrase fire de aţă care sunt comparate la microscop cu fibre din vasele găsite în casele dărâmate şi cercetate în situl de la Geangoeşti. „Este un sit complex şi foarte bine păstrat, pe lângă alte situri”, spune Laurenţiu Olteanu.
„Noi ne-am oprit la urzică şi am făcut experimentul propriu-zis, dar trebuie să mergem, în continuare, cu experimentele şi cu cercetările pentru a obţine un rezultat sigur. Acum, noi facem cu urzica pentru a compara forma, structura fibrei de urzică de atunci şi de acum”, a precizat Ionuţ Catangiu.
Din acea perioadă, în această zonă a lumii, uneori, foarte rar, ajung pînă la descoperire artefacte de natură organică – lemn, seminţe, şi doar dacă procesul de dezintegrare a acestora a fost întrerupt ca urmare a carbonizării, aşa că grupul experimental încearcă să vadă cum îşi realizau straiele oamenii vremii.
Existenţa obiectelor de vestimentaţie, a legăturilor, a păturilor, a cuverturilor, a şireturilor sau a legăturilor este presupusă prin prezenţa altor elemente, urme sau artefacte; greutăţile de fuse şi de la războiele de ţesut vorbesc despre pânză şi haine, prezenţa unor amprente de împletituri pe fundul unor vase, amintesc de rogojini, acele implică cusut, orificiile de prindere povestesc despre vase suspendate, uneltele trebuia fixate, după cum trebuia legate bârnele acoperişului, legăturile de lemne şi de plante medicinale etc.
Se presupune, aşadar, că oamenii aveau în activitatea curentă croşetatul, împletitul firelor pentru a obţine articole vestimentare, decorative sau utilitare. Lipsesc însă dovezile – cămăşile, betele, coşurile împletite etc.
Deşi există toate aceste dovezi indirecte despre existenţa firelor şi prespunem că oamenii aveau în bagajul cunoaşterii lor şi în activitatea curentă croşetatul, împletitul firelor pentru a obţine articole vestimentare, decorative sau utilitare, practicau ţesutul, cusutul, lipsesc dovezile – cămăşile, betele, şireturile, şorţurile, coşurile împletite, recipientele din nuiele şi lemn, rogojinile etc.
„Mă interesează să produc nişte fibre în primul rând, că ar dura prea mult să produc ţesături. Eu pe şantier am găsit fibre fie carbonizate şi vreau să aflu ce plante foloseau strămoşii noştri pentru exatragerea ţesăturilor, că nu aveau oi, nu aveau cânepă, in.
În natură sunt multe plante din care se pot extrage fibre, dar cea mai vehiculată este urzica. Este un experiment de durată pe care îl fac cu aceşti elevi şi alţi voluntari, sub coordonarea mea din punct de vedere ştiinţific. Îi învăţ ce trebuie să facă pentru a produce acele fibre. Toate rezultatele vor fi trimise ulterior la un laborator în Europa, mai exact în Marea Britanie.
Situl nostru din Geangoeşti este datat 4.200 î.n, din neolitic, deci acum 6.000 de ani”, a povestit Ana Ilie, arholog în cadrul Curţii Domneşti din Târgovişte.
Extracţie fibră de urzică, experiment. FOTO: Ana Ilie
Fibre de urzică - experiment. FOTO: Ana Ilie
Ana Ilie specifică faptul că este un demers de durată. „Este un demers care se face în etape. Am început anul trecut şi probabil îl voi termina în trei, patru ani. Elevii fac totul. Eu doar îi coordonez. Au preluat experimentul şi eu le-am dat bibliografie, i-am învăţat cum se fac fişele de înregistrare. Fac voluntariat pentru că le place, sunt pasionaţi. Sunt copii, se joacă. Au foarte multă energie şi disponibilitare de a învăţa lucruri noi. Sunt olimpici la fizică, chimie”, adaugă ea.
Elevii care lucrează în cadrul acestui experiment Sursă Ana Ilie
Vă mai recomandăm şi:
Tezaur de pe vremea lui Mihai Viteazul, descoperit în Târgovişte în urma unor săpături arheologice