De ce a primit domnitorul Mircea supranumele „cel Bătrân”. Logofeţii vremii au menţionat-o în hrisoave
0Anul acesta s-au împlinit 635 de ani de la începutul domniei lui Mircea cel Bătrân, într-un moment în care independenţa ţării era grav ameninţată de turci.
El este voievodul care a avut o preocupare permanentă pentru organizarea apărării şi consolidării ţării, prin dezvoltarea sistemului militar, înfiinţarea de dregătorii şi construirea unor cetăţi.
Mircea cel Bătrân a fost fiul lui Radu I şi fratele lui Dan I pe care l-a urmat la tron după moartea acestuia, la 23 septembrie 1386. În actele oficiale apare ca „În Hristos Dumnezeu, binecredinciosul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpânitorul, Io Mircea mare voievod şi domn...” . În istoriografia română apare şi sub numele Mircea cel Mare.
Supranumele de „cel Bătrân” i-a fost dat de logofeţii vremii, pentru a-l deosebi de nepotul său Mircea al II-lea şi de Mircea Ciobanul, care a domnit în secolul al XVI-lea.
La Târgovişte, în timpul domniei sale, pe terasa înaltă a râului Ialomiţa, s-a ridicat prima reşedinţă domnească, formată dintr-o casă domnească, cu pivniţă şi parter, o biserică paraclis şi zid de incintă cu două turnuleţe de apărare.
În prezent, ruinele vechii case domneşti şi ale edificiului religios fac parte din Ansamblul Monumental „Curtea Domnească”, alături de Turnul Chindiei, Biserica Mare Domnească, Biserica Sf. Vineri şi ruinele „micului palat” ridicat de Petru Cercel.
Mircea cel Bătrân este voievodul care dă prima capitală a ţării. “El îi dă calitatea de capitală oraşului Târgovişte, pentru că în 1396, un cavaler bavarez Hans Schiltberger, care luptase în bătălia de la Rovine, când a venit ca să lupte la cruciada la care a participat şi Mircea, spune într-o cronică mai târzie, că a trecut spre Rovine, prin cele două capitale ale Ţării Româneşti, Argeş şi Târgovişte”, explică istoricul George Coandă.
De asemenea, voievodul muntean are cel mai lung titlu: „Eu, întru Hristos Dumnezeu binecredincios şi binecinstitor şi de Hristos iubitor şi autocrat, Io Mircea mare voievod şi domn din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată Ţara Ungrovlahiei şi a părţilor de peste munţi, încă şi către părţile tătăreşti şi Amlaşului şi Făgăraşului herţeg şi domnitor al Banatului Severinului şi pe amândouă părţile pe toată Podunavia, încă până la marea cea mare şi stăpânitor al cetăţii Dârstorului”.
La Târgovişte au domnit 40 de voievozi de-a lungul timpului
Fosta Cetate de Scaun a Ţării Româneşti, Târgovişte, a fost, vreme de 350 de ani, cea mai importantă zonă culturală, comercială şi militară din Ţara Românescă. De aici se emiteau “actele de domnie” şi tot aici se înscăunau sau detronau domnitori celebri. Târgovişte este cunoscută ca fiind “Cetatea celor 33 de voiezozi”, însă, numărul lor real ar fi de 40.
Primul domnitor de la Târgovişte a fost Mircea cel Bătrân (1386-1418), chiar dacă el nu a stat în Târgovişte, fiind domnul Ţării Româneşti (Maior Valachia). I-a urmat fiul său, Mihail (1409-1420), care îi era şi asociat la domnie lui Mircea cel Bătrân.