Cum ar trebui să funcţioneze la potenţial maxim dieta ketogenică. Greşeli făcute de adepţii acestui tip de regim alimentar
0Dieta ketogenică constă în obţinerea a aproximativ 80% din necesarul de calorii din grăsimi, 15% din proteine şi doar 5% din carbohidraţi. Această proporţie pune corpul într-o stare de ketoză, care presupune blocarea eliberării de insulinăşi stabilizarea nivelului de zahăr în sânge.
Beneficiile ketozei pentru sănătate sunt îmbunătăţirea unor markeri biologici, cum ar fi reducerea tensiunii arteriale şi descreşterea apetitului pentru mâncare, datorită consumului de grăsimi.
Potrivit prevention.com, câteva studii au arătat că un plan de alimentaţie „keto“ îi poate ajută pe cei care doresc să scape de kilogramele în plus. Alte cercetări au arătat că o astfel de dietă nu este mai eficientă decât dietele cu conţinut scăzut de carbohidraţi.
Sursa de energie a corpului, înlocuită
În mod normal, carbohidraţii din alimente, respectiv glucoza obţinută prin descompunerea acestora, reprezintă sursa de energie primară pentru creier. În cazul în care cantitatea de carbohidraţi este redusă la minimum, organismul prelucrează grăsimile şi produce la nivelul ficatului acizi graşi şi corpi cetonici. Corpii cetonici sunt folosiţi de creier pe post de combustibil în locul glucozei.
Pe termen scurt, dieta keto pare să aibă efect. Dacă acest lucru nu funcţionează este pentru că omiteţi anumite aspecte, cred suporterii acestei diete.
Mănânci prea multe calorii
Keto presupune că poţi mânca grăsimi şi proteine în cantitaţi mari, dacă îţi menţii nivelul carbohidraţilor la un nivel minim. Specialiştii spun însă că este o greşeală majoră. Cele mai multe femei sănătoase, active, care doresc să piardă în greutate, ar trebui să consume între 1.500 şi 2.000 de calorii zilnic, spune Palinski-Wade, dietetician. Ce se adună peste aceste cifre este de prisos.
Consumi mai mulţi carbohidraţi decât crezi
Trebuie să vă menţineţi consumul de carbohidraţi sub 20 de grame pe zi pentru a rămâne în ketoză şi pentru a continua să ardeţi grăsimi pentru energie. Dar este foarte uşor să treceţi peste acel prag dacă nu sunteţi atenţi, deoarece multe alimente (cum ar fi legumele, fructele de pădure şi fructele cu coajă lemnoasă) conţin, de fapt, cantităţi mici de carbohidraţi.
Lupta cu bacteriile intestinale
Consumul de proteine şi grăsimi în detrimentul alimentelor bogate în fibre vă poate menţine sub pragul zilnic de carbohidraţi. Cercetările sugerează însă că un consum redus de fibre ar putea ajuta la dezvoltarea unor bacterii care prosperă în intestin, potrivit unui studiu publicat în 2018, în Jurnalul Internaţional de Obezitate.