Cel mai înalt vârf din Regatul Unit al Marii Britanii s-a lăsat cucerit

În perioada 4 – 9 mai 2017 nucleul de montaniarzi dâmboviţeni format din Ileana Bocanciu, Nicu Posta, Ionel Glodeanu şi Alex Coroliu  însoţit de George Stan, montaniard din Bucureşti, a plecat să cucerească, înainte de punerea în aplicare a Brexitului, cel mai înalt vârf din Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, vârful Ben Nevis (1344 m) aflat în munţii Grampian din Scoţia.

Aceeaşi tentativă de cucerire a acestui vârf a avut loc şi în data de 31 decembrie 2016, dar vremea extrem de urâtă (ploaie continuă la joasă altitudine, lapoviţă şi ninsoare la altitudine, viscol în zona vârfului) a anihilat eforturile primei echipe, în ciuda experienţei, antrenamentului şi a echipamentului. 

Reunirea echipei s-a făcut la Aeroportul din Glasgow (Alex Coroliu a venit cu propria maşină din Irlanda), iar în prima zi s-a mers la Fort William, principala aşezare de acces către vârf, aflată chiar la poalele muntelui. 

Plecarea s-a făcut de la Cabana Glen Nevis (Glen = vale) – aprox. 25 m altitudine, pe o potecă extrem de bine amenajată urcându-se o primă treaptă alpină până la marginea lacului Lochan Meall an-t Suidhe  până la 600 de metri. Urmează o primă regrupare şi atacarea principalului pinten de acces spre vârf pe mari serpentine amenajate de montaniarzii scoţieni. 

Vremea este superbă, cerul este senin, iar primele rafale mai serioase de vânt apar pe la 1.100 metri, odată cu intrarea spre platoul final. Tot acolo apare şi zăpada veche, sub formă de petice, pentru ca pe vârf pătura de zăpadă să fie continuă. 

După aproape 5 ore de ascensiune, urcând o diferenţă de nivel de peste 1300 de metri, cinci montaniarzi români flutură tricolorul printre alte zeci de turişti englezi, scoţieni, germani, polonezi sau din alte naţii ale lumii.

Coborârea s-a făcut separat, în două echipe: Ileana Bocanciu şi Ionel Glodeanu au „închis bucla” coborând pe un traseu mai accidentat, pe sub abrupţii pereţi ai vârfului cu trecere pe la Refugiul privat C.I.C., iar ceilalţi trei au revenit pe aceeaşi variantă la cabană. 

După reuşita primei zile, au urmat câteva zile strict turistice în care au fost vizitate Fort Augustus cu celebrul Loch Ness, oraşul Inverness şi portul Mallaig. În drum spre capitala Edinburg (unde a fost vizitată şi nava Britannia – fostă navă regală a Coroanei Britanice) am făcut un scurt popas la cetatea Stirling, un loc simbolic în istoria acestui frumos ţinut numit Scoţia. 

În toată această perioadă, şi implicit în cunoscutul oraş universitar Glasgow, am parcurs mai ales zonele pietonale, cu minunate clădiri şi localuri de epocă, iar „meniul zilei” a inclus, mai întotdeauna, specialităţi locale, atât la capitolul mâncare, cât şi la cel al băuturilor tradiţionale (bere şi whisky).

O tură frumoasă, reuşită din toate punctele de vedere, o tură în care Ziua Europei (9 mai) a fost aniversată în avans, în data de 5 mai, cu mândria de a mai consemna o filă în ineditul proiect montan numit TOP 28.

Celelalte vârfuri din Regat vom încerca să le facem tot în acest an, înainte de apariţia de bariere „formale” între oamenii de munte:

• Anglia – Scafell Pike – 978 m

• Ţara Galilor – Snowdown – 1085 m

• Irlanda de Nord – Slieve Donard – 852 m.