410 ani de la moartea lui Mihai Viteazul

La Biblioteca Judeţeană a avut loc, săptămâna aceasta, un simpozion naţional în care cei prezenţi au adus un omagiu domnitorului românPreoţi, profesori, istorici, doctoranzi şi studenţi, veniţi din toate colţurile ţării au venit la Târgovişte pentru a vedea racla în care este păstrat capul lui Mihai Viteazu.

Domnitorul Mihai Viteazu se bucură de interes enorm şi acum, la 410 ani de la moartea sa. Zeci de istorici, doctoranzi, stundenţi sau preoţi, au ţinut să îi aducă un omagiu la Mănăstirea Dealu, acolo se află capul său.



Evenimentul s-a înscris în cadrul unui simpozion naţional intitulat “Drumurile domnitorului Mihai Viteazu către Alba Iulia”, care s-a întins pe durata a trei zile. În cea de-a doua zi a simpozionului, cei interesaţi de viaţa domnitorului au venit la Târgovişte pentru a fi mai aproape de cel care acum sute de ani, a unificat cele trei ţari româneşti: Moldova, Ţara Românească şi Transilvania.

“Biblioteca Judeţeană comemoreaza 410 ani de la trecerea în nefiinţă a voievodului Mihai Viteazu, împreună cu personalităţi din Ceraşu, Prahova. Acest simpozion s-a desfăşurat în perteneriat cu cu Fundaţia «Traian Cepoiu». Oameniii cercetează diferite aspecte ale vieţii lui Mihai Viteazu şi vor să afle cât mai multe despre el. Şi pentru că la Mănăstirea Dealu se află capul lui Mihai Viteazu, au fost cu atât mai interesaţi să vină la noi”, a declarat Carmen Vădan, directoarea Bibliotecii Judeţene “Ion Heliade Rădulescu” din Târgovişte.



Cei care au vizitat Mănăstirea Dealu au ţinut un moment de reculegere în faţa plăcii comemorative iar măicuţele au adus un elogiu domnitorului. Din program nu a lipsit vizita la Curtea Domnească.De asemenea, la Biblioteca Judeţeană, locul de desfăşurare al simpozionului, a fost amenajat şi un stand cu cărţi istorice.  

Mănăstirea Dealu, loc de pelerinaj



Cronicile româneşti şi cele străine consemnează martiriul voievodului Mihai Viteazu şi importanţa sa pentru istoria Europei, fiind adulat de români şi respectat de duşmani. Din 1601 ,,mortul de la Turda”, cum scria Nicolae Iorga, stă de veghe în Câmpia Transilvaniei, ca un simbol al creştinătăţii şi al permanenţei româneşti. Tot acesta mărturiseşte că la mănăstirea Petridului ,,locuiau călugări de-ai noştri (ortodocşi) care au prohodit în taină craniul voievodului” şi că apoi a fost dus la Mănăstirea Dealu din Târgovişte.

Capul lui Mihai Viteazul a devenit un bun naţional şi este vizitat anual, de mii de turişti.