Video VIDEO Cum a ajuns coşarul simbolul norocului şi ce legătură are cu Moş Crăciun
0Coşari din România şi Republica Moldova s-au întâlnit la sfârşitul săptămânii trecute la Putna, în judeţul Suceava. Îmbrăcaţi în haine de gală, cu joben şi eşarfă, printre altele, ei s-au plimbat cu sania trasă de cai şi au vizitat mănăstirea Sihăstria Putnei.
Coşarii din România şi Republica Moldova care s-au întâlnit în acest weekend la Putna fac parte din Asociaţia Hornarilor, Constructorilor de Coşuri de Fum şi Şeminee (ASFOCH). “Este întâlnirea noastră de sfârşit de an”, ne-a spus coşarul Constantin Dârja.
Hornarii au vizitat comuna îmbrăcaţi în ţinute de gală şi au atras toate privirile curioşilor. Costumele spectaculoase au ieşit în evidenţă şi pentru că din componenţa lor nu au lipsit jobenul şi eşarfa de culoare albă. Costumul coşarului nu este nici pe departe plictisitor din punct de vedere cromatic pentru că pe vestonul negru se pot pune insigne colorate şi nasturi de toate mărimile şi formele. “Există o tradiţie la coşari. Atunci când ne vedem pentru prima dată obişnuim să ne oferim cadouri. Un nasture este un cadou nepreţuit.Dacă există foarte mulţi nasturi pe vestonul de coşar înseamnă că are foarte mulţi prieteni”, ne-a mai spus Constantin Dârja.
Nici eşarfa nu este întâmplătoare. Are o poveste. „Pe vremuri, în sudul Europei, curăţările de coşuri de fum se făceau cu copii. Se cumpărau copii de către maeştri coşari. Acei copii erau puşi să se caţere pe interiorul coşului de fum pentru a-l curăţa. Eşarfa este de atunci. Când eşti în interiorul coşului de fum şi este mult praf, ai nevoie şi de o mască”, ne-a spus Cristian Simion, vicepreşedinte ASFOCH.
Cum a ajuns coşarul simbolul norocului
Întrebat cum a ajuns coşarul să fie simbolul norocului, Constantin Dârja ne-a spus că povestea are legătură cu regele George al II-lea. „La căsătoria regelui George al II, caii alaiului s-au speriat şi au luat-o la goană. Şi atunci, din mulţimea care era speriată şi panicată, un individ se aruncă pe cai şi opreşte trăsura după care dispare. Atunci regele trimite toate iscoadele de la palat ca să îi spună cine i-a salvat. După un timp, găseşte în afara zidurilor cetăţii, la un han, un coşar. Invitat la curte, este întrebat: „Ce recompensă să îţi dăm pentru că ne-ai salvat?”. Coşarul i-a spus că nu are nici o preteţie, nu vrea nimic. Atunci regele i-a oferit jobenul. De atunci coşarul, de la marginea societăţii, de la o meserie considerată urâtă şi neplăcută, a ajuns simbolul norocului. De atunci se spune că coşarul poartă noroc şi alungă spiritele rele”, ne-a spus suceveanul.
Şi asta nu este tot. Tot hornarul este cel care pregăteşte coşul de fum pentru sosirea lui Moş Crăciun. „Coşarul este simbolul norocului şi ne aduce şi siguranţă. Copiii trebuie să ştie că venirea coşarului în casă pentru a verifica şi curăţa coşul de fum nu este întâmplătoare. El pregăteşte terenul moşului ca să poată să coboare pe horn şi să aducă daruri. Este important să chemăm hornarul pentru a ne pregăti de Crăciun”, ne-a declarat Mircea Bălşoianu, preşedintele ASFOCH.