Un profesor universitar de la Suceava a folosit propriile invenţii înregistrate la OSIM ca să crească valoarea cherestelei

Profesorul universitar Gheorghe Gutt de la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava  a construit o instalaţie de producţie bazată pe şapte invenţii de-ale sale ca să facă cepuri de corecţie pentru înlocuirea nodurilor negre căzătoare din cherestea. Prin înnobilare, creşte valoarea de piaţă a cherestelei.

Profesorul Universitar Gheorghe Gutt predă la Facultatea de Inginerie Alimentară a Universităţii „Ştefan cel Mare”. De-a lungul carierei sale academice el a realizat peste 150 de invenţii în domeniile: analitică instrumentală, echipamente pentru valorificarea superioară a deşeurilor de lemn, echipamente pentru încercarea şi caracterizarea avansată a materialelor.

Aşa se explică şi faptul că în anul 2012 a primit Ordinul în grad de Cavaler al Federaţiei Internaţionale a Inventatorilor. Au fost mulţi cei care s-au întrebat ce ar putea să facă instituţia academică de la Suceava cu invenţiile profesorului Gutt. 

Ei bine, unele invenţii au depăşit graniţele hârtiei şi au ajuns să fie folosite în procesul producţiei industriale. Gheorghe Gutt a înfiinţat o societate comercială de tip Spin-Off asociată prin registrul comerţului cu Universitatea „Ştefan cel Mare”, care promovează tehnologii de înaltă productivitate pentru producerea cepurilor de corecţie din crengi de răşinoase, folosite la scară mare pentru corecţia nodurilor negre căzătoare din cherestea. Prin aceasta se creşte cu o treaptă clasa de calitate a cherestelei şi implicit valoarea de piaţă. În Spin- Off s-a realizat o linie tehnologică pentru producerea cepurilor de corecţie, care înglobează 24 maşini automate si semiautomate care fac obiectul unor brevete de invenţii şi propuneri de invenţii. Este vorba despre patru brevete şi trei invenţii în curs de brevetare.

„Proiectul contribuie la înfiinţarea şi consolidarea unui incubator de inventică şi a unui centru de informare pentru mediul economic privind valorificarea superioară a deşeurilor de lemn tip crengi de răşinoase”, ne-a declarat Gheorghe Gutt. El a mai spus că pe plan mondial se folosesc anual multe zeci de miliarde de cepuri de corecţie.

Gheorghe Gutt nu este singurul inventator al Universităţii de la Suceava. Instituţia academică conduce în topul universităţilor din România cu 15 brevete de invenţii acordate şi eliberate de Oficiul de State pentru Invenţii şi Mărci în 2018 fiind urmată de Universitatea Politehnică Bucureşti, cu 14 brevete, şi Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iaşi, cu 12 brevete, conform rezultatelor publicate în Buletinele Oficiale de Proprietate Intelectuală din anul 2018. Totodată, trei dintre cererile de brevete ale universităţii au fost înregistrate la Oficiul European de Brevetare de la Munchen. Din punctul de vedere al Prorectorului universităţii cu activitatea ştiinţifică, Prof.univ.dr. Mihai Dimian, susţinut de o experienţă de peste 15 ani în universităţi şi institute de prestigiu din SUA, Germania şi Franţa, procesul de transfer tehnologic al rezultatelor cercetării româneşti este mult îngreunat de o legislaţie a cercetării şi educaţiei neadaptată acestei activităţi care percepe universităţile ca instituţii sociale mai degrabă decât instituţii antreprenoriale.