Suceava: PORTRET/ Benonia Jităreanu, muzeograful pentru care istoria e o poveste
0Specialista reconstituie vremuri de mult apuse cu ajutorul pergamentelor vechi descoperite de arheologi. Benonia Jităreanu lucrează de nouă ani ca muzeograf în Suceava şi spune că fiecare zi de serviciu este una încărcată de emoţii, ca a unui vizitator.
„Meseria de muzeograf nu este pentru toată lumea. Trebuie să ai o răbdare de fier şi nu sunt muzeografi cei care învaţă pe de rost un manual de istorie. Este o muncă cu obiectele de patrimoniu, o relaţie directă cu istoria. Cei care vin să facă practică, îi văd eu că nu sunt prea interesaţi. Pentru cineva căruia nu-i place meseria, aceasta este un chin“, spune muzeograful.
Pe lângă studiul pe documente, Benonia se mai ocupă cu valorificarea patrimoniului, identificarea şi clasarea documentelor, dar şi cu organizarea de expoziţii de pictură în cadrul clădirii. Muzeografa spune că instituţia are 7.000 de documente pe pergament, dintre care doar 50 sunt expuse în vitrină. Recent, toate acestea au trecut în Tezaurul Umanităţii şi au devenit unice în ţară.
Ghid pentru copii orbi la Cetatea de Scaun
„Avem multe documente din foste zone care acum nu mai sunt pe teritoriul României, în special din Cernăuţi. Mai avem documente de la Ştefan cel Mare, de la moşii din secolul al XVII-lea. Toate acestea ne-au ajutat să reconstituim istoria unor localităţi şi a unor persoane“, povesteşte muzeografa. Aceasta a fost ghid şi la Cetatea de Scaun, unde a avut experienţe care au marcat-o profund.
A fost nevoită să conducă printre ziduri un grup de copii orbi, veniţi din Basarabia. Nu a ştiut cum să le prezinte mai bine Cetatea, aşa că le-a pus mânuţele pe ziduri, să simtă pietrele şi arcadele de la uşi. Singurul ei regret este că muzeografia se află pe lista meseriilor pe cale de dispariţie.
Profil
Născută. 12 iunie 1958, Zvorâştea, Suceava.
Studii: Facultatea de Istorie, Universitatea „Al. I. Cuza“, din Iaşi.
Familie: Are un fiu de 23 de ani.
Întrebări şi răspunsuri
Care este rolul dumneavoastră în muzeu?
Eu trebuie să duc înapoi în timp grupul de turişti, să-i fac să vadă ce s-a întâmplat atunci. Le spun poveşti despre boieri, despre portarul Sucevei. Când am străini îi fac să înţeleagă contextul european stabilind legături între evenimente de care ei au auzit. Cel mai mult îi miră etapa de autocreştinizare a românilor şi faptul că nu au avut o civilizaţie urbană aproape 1.000 de ani.
Ce-i impresionează pe turişti?
Atracţia este Sala Tronului, o încăpere spectaculoasă, unde personajele au fost îmbrăcate după moda perioadei lui Ştefan cel Mare.