Stejarul celebru care reprezintă România la concursul Arborele European al Anului. Unde şi cum poate fi votat
0Environmental Partnership Association organizează concursul Arborele European al Anului, organizatorii căutând să premieze copacul cu cea mai frapantă poveste. Printre cei 13 arbori înscrişi în concurs se află şi stejarul de la Cajvana, judeţul Suceava, care ar avea o vârstă de 750 de ani şi la umbra căruia s-ar fi odihnit Ştefan cel Mare şi oştenii săi în anul 1476. Arborii înscrişi pot fi votaţi până la sfârşitul lunii februarie 2018.
Concursul Arborele European al Anului a fost înfiinţat în anul 2011, ca urmare a competiţiei Arborele Anului desfăşurată în Cehia de către Fundaţia Parteneriat. Acest concurs este organizat anual de către Environmental Partnership Association (EPA), al cărei membru este şi Fundaţia Parteneriat. Competiţia are loc în fiecare an, în luna februarie, votarea Arborelui European al Anului având loc online.
Prima ediţie a concursului a avut loc în anul 2011, când au fost înscrişi arbori din cinci ţări. Anul acesta, numărul ţărilor implicate în concurs a crescut la 13, iar, pe viitor, organizatorii speră să extindă competiţia şi în afara continentului european.
„Sensul Arborelui european al anului este de a atrage atenţia asupra arborilor care reprezintă o bogăţie naturală şi culturală importantă ce ar trebui să fie preţuită şi protejată. În cadrul Arborelui european al anului, spre deosebire de alte competiţii, nu este importantă frumuseţea, ci povestea de viaţă şi legătura cu oamenii. Pentru că noi căutăm arborii care au devenit parte integrantă a unei comunităţi mai largi”, se arată pe www.treeoftheyear.org.
Printre finaliştii din acest an se numără şi Stejarul de la Cajvana, un arbore a cărui poveste a fost prezentată pe larg de ziarul Adevărul. Copacul vechi de peste 750 de ani are o poveste extrem de interesantă, existând chiar şi o legendă conform căreia Ştefan cel Mare şi armata lui s-ar fi odihnit la urma sa, în anul 1476.
„Localnicii cred că acest copac ar data din timpul marii invazii tătare (1241), când toţi oamenii din acest loc ar fi murit în luptă, fiind îngropaţi într-o groapă comună, pe locul unde a fost plantat acest stejar. O altă legendă spune că, în 1476, voievodul moldovean Ştefan cel Mare, însoţit de soldaţii săi, s-ar fi odihnit la umbra acestui copac, unde ar fi fost serviţi cu o brânză proaspătă (caş în limba română), de unde numele localităţii Cajvana”, se mai arată pe site-ul competiţiei.
În finală, pe lângă Stejarul de la Cajvana, se mai numără: Teiul Ţării Vechi (Belgia), Arborii mamut din Yuchbunar (Bulgaria), Platanul masiv – simbolul localităţii Trsteno (Croaţia), Nucul din Kvasice (Cehia), Supravieţuitorul lui Zengovarkony, castanul dulce (Ungaria), Molidul vrăjitoare (Lituania), Plopul Helena (Polonia), Stejarul de plută fluierător (Portugalia), Stejarul numit „vârstnicul pădurilor din Belgorod” (Rusia), Mărul din Bosaca (Slovacia), Vechii ulmi din Cabeza Buey (Spania) şi Stejarul Gilwell (Marea Britanie).
Alte ştiri pe această temă: