Producătorii de legume suceveni, fugăriţi la Iaşi
0Renumiţii cultivatori din Milişăuţi susţin că nu sunt primiţi în pieţele en-gros din municipiu. Autorităţile locale spun că prioritate au vânzătorii plătitori de taxe, care stau în pieţe tot anul, şi nu cei ocazionali.
Cultivatorii de legume din oraşul Milişăuţi, renumiţi mai ales pentru varză, spun că au avut un an bun, cu recoltă bogată, motiv pentru care au redus preţurile la vânzare.
Ei au încercat să-şi aducă marfa în pieţele en-gros din municipiul Suceava, dar susţin că nu sunt primiţi şi că au fost obligaţi să-şi ducă varza, cartofii, roşiile sau castraveţii la Iaşi sau în alte oraşe.
„Ne fugăresc poliţiştii“
„Eu merg la Iaşi în piaţa en-gros, pentru că acolo sunt primit. Cei din Suceava îşi bat joc de noi. Ne ţin pe drum şi nu ne permit să ne vindem mărfurile în condiţii civilizate. Ajungem să ne fugărească poliţiştii prin piaţă“, povesteşte Mircea Popescu, viceprimarul oraşului Milişăuţi.
Acesta spune că dacă anul trecut kilogramul de varză se vindea cu 80 de bani, anul acesta a scăzut preţul cu 20 de bani. De asemenea, kilogramul de cartofi şi cel de castraveţi costă acum 70 sau 80 de bani.
„Producţia de legume este foarte bună anul acesta, chiar dacă, în urmă cu două săptămâni, culturile de pe 268 de hectare de teren din Milişăuţi au fost afectate de grindină“, a mai spus Mircea Popescu. Oficialii suceveni susţin că nu este loc în pieţe pentru cultivatorii din Milişăuţi.
„În piaţa en-gros sunt producători care stau şi iarna şi sunt plătitori de taxe. Acum, pe timpul verii, nu putem să-i scoatem pe aceştia şi să lăsăm locul celor care vor să vândă doar vara. Nu putem face diferenţa pentru că producătorii care stau în timpul iernii au activitate tot anul, plătesc tot anul şi aduc nişte bani la bugetul municipiului“, a declarat Lucian Harşovschi, viceprimarul oraşului Suceava.
În oraş sunt patru pieţe agroalimentare, dintre care una en-gros. În celelalte localitaţi din judeţul Suceava mai există cel puţin câte o piaţă, ceea ce ar însemna alte 113 locuri în care producătorii autohtoni de legume ar putea să-şi vândă marfa, dar comercianţii vizează en-gros-urile pentru că au cantităţi mai mari de produse scoase la vânzare.