Primarul de Broşteni şi o avocată din Iaşi, anchetaţi de DNA după ce "s-au jucat" cu 2.300 de hectare de pădure

Primarul oraşului sucevean Broşteni, Steliean Chirilă, mai mulţi angajaţi ai acestei instituţii, un bărbat din Bucureşti şi avocata ieşeană Nela Chiba sunt urmăriţi penal de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Suceava.

Aceştia sunt acuzaţi că ar fi încercat să legalizeze retrocedarea a 2.300 de hectare de pădure în baza unor acte false.

Pentru a aduna cât mai multe date, reprezentanţii DNA Suceava au făcut şi o percheziţie la Primăria Broşteni, de unde au ridicat mai multe documente, dar şi unitatea calculatorului unde erau stocate date despre această retrocedare.

Plângerea prin care DNA Suceava a demarat ancheta în acest caz a fost depusă de fostul prefect, Sorin Arcadie Popescu.

În urmă cu câteva luni, reprezentanţii Prefecturii Suceava au ajuns la concluzia că documentul care stătea la baza cererii de retrocedare a suprafeţei de 2.300 hectare de pădure era fals.

Teodor Alexandru Rescanu, din Sinaia, a depus o cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 2.300 de hectare de teren care face parte din zona cunoscută sub denumirea „Domeniile Broşteni".

La scurt timp, Rescanu şi-a vândut drepturile asupra acestei proprietăţi către Alexa Mitriţă, acesta preluând tot ceea ce înseamnă această retrocedare.

Potrivit actelor, pădurea i-a fost donată generalului Alexandru Manolescu în anul 1937 de Nicolae, Ex-principe al României. Ulterior, terenul a ajuns în proprietatea familiei Rescanu, iar actul de donaţie din 1937 constituie elementul esenţial al cererii de retrocedare.

Iniţial, Comisia Locală de Fond Funciar a oraşului Broşteni a aprobat cererea, dar Comisia Judeţeană de Fond Funciar Suceava a invalidat-o în luna iulie 2010.

Cei care revendicau pădurea s-au adresat instanţelor de judecată, obţinând în cele din urmă dreptul de proprietate.

Prefectura Suceava susţine însă că actul de donaţie în baza căruia a fost solicitată pădurea din Broşteni nu este identic cu cel emis de Arhivele Naţionale, motiv pentru care s-a depus la

Tribunalul Suceava o cerere de revizuire prin care se doreşte anularea titlului de proprietatea emis pentru cele 2.300 hectare de pădure.