Mecca creştinilor armeni - o biserică ridicată pe o colină de lângă Suceava FOTOGALERIE

Cel puţin o dată în viaţă, toţi cei cărora le curge prin vene măcar o picătură de sânge armean trebuie să ajungă în România, la Mănăstirea Hagigadar.

O colină de lângă Suceava este de sute de ani un fel de Mecca a creştinismului. Nu a celui ortodox, ci a primului popor creştinat al istoriei, armenii.

Anual, de Hramul Adormirii Maicii Domnului, la Mănăstirea Hagigadar, cunoscută mai popular sub denumirea de Biserica Dorinţelor, vin armeni din toată lumea, din SUA, Canada, Olanda, Marea Britanie sau chiar Armenia.

Nu sunt singurii care vin aici, majoritatea credincioşilor fiind ortodocşi, şi acest aspect este recunoscut chiar de preotul Azad Mandalian, singurul care mai oficiază slujbe în această parte a ţării.

Acest pelerinaj la Biserica Dorinţelor se petrece deja de cinci secole, perioadă în care armenii au fost ridicaţi şi coborâţi de valul istoriei, ajungând acum în Suceava la o minoritate de 66 de persoane.

Chiar şi aşa, Mănăstirea Hagigadar rămâne un reper în viaţa spirituală a fiecărui armean. Cel puţin o dată în viaţă, toţi cei cărora le curge prin vene măcar o picătură de sânge armean trebuie să ajungă la Mănăstirea Hagigadar.

În genunchi, spre Biserica Dorinţelor
Denumirea de Biserica Dorinţelor nu este întâmplătoare şi este strâns legată de minunile care se îndeplinesc după ce ajungi aici, aşa cum susţin credincioşii, fie ei armeni sau ortodocşi.

Tradiţia spune că dealul mănăstirii trebuie urcat în genunchi, iar biserica trebuie înconjurată de trei ori în acelaşi mod.

„Aş vrea să iau în toamnă acest examen. Cred că mă ajută dacă merg în genunchi. Este greu, dar rezist", a spus Corina Prodan, una dintre credincioase.

O altă femeie venită de la Bucureşti era şi ea la fel de convinsă că dorinţele ei se pot îndeplini: „Merg în genunchi pentru binele meu, pentru sănătatea mea, a familiei. Fac asta ori de câte ori pot".

Preotul Azad Mandalian a mers şi el în genunchi la Hagigadar. „Am făcut-o pentru că aşa am simţit eu şi nu pentru că mi-ar fi cerut bunicul meu care era preot în Suceava în vremea copilăriei mele. E o credinţă şi nu un obicei să urci dealul în genunchi şi apoi să înconjori biserica de trei ori tot în genunchi. Nu scrie nicăieri că trebuie mers de trei ori sau o dată. Important e ca totul să vină din suflet", este de părere preotul Azad Mandalian.

Şi urechiuşele îndeplinesc dorinţe
Nu doar urcatul dealului şi înconjurul mănăstirii în genunchi duce la îndeplinirea dorinţelor.

Tradiţia spune că cine prepară urechiuşe are bucuria de a i se împlini un gând.

Fiecare femeie face câte minim 40 de urechiuşe, pe care le pune apoi la fiert în supa cu verdeţuri pentru hram.

Armencele spun că pentru fiecare 40 de urechiuşe se îndeplineşte câte o dorinţă. Şi anul acesta, sute de armence din ţară şi de peste hotare au preparat vestitele urechiuşe, un fel de colţunaşi mici umpluţi cu carne de vită.

Patriarhul suprem al tuturor armenilor, la Hagigadar
Anul acesta s-au împlinit 500 de ani de la înfiinţarea mănăstirii, iar la Suceava, pe Dealul Bulai, acolo unde a fost ridicată Mănăstirea Hagigadar a ajuns Patriarhul Suprem al tuturor armenilor, Sanctitatea Sa Karekin al II-lea.

Chiar dacă s-a dorit ca totul să arate impecabil, lucrările de reabilitare a Mănăstirii Hagigadar nu au fost finalizate.

Majoritatea fondurilor au venit din SUA, iar banii au fost destinaţi lucrărilor de consolidare şi de spălare a picturilor.

Preşedintele Uniunii Armenilor din România, Varujan Vosganian, a declarat că în diaspora armeană comunitatea din România este cea mai veche din Europa, menţionând că armenii au venit aici în a doua jumătate a secolului al X-lea.

De altfel, Episcopia Armeană din România este, probabil, cea mai veche din Europa, în afara ţinuturilor istorice armeneşti şi a ţinuturilor sfinte ale Ierusalimului, fiind înfiinţată, la Suceava, în anul 1401, pe vremea domnitorului Alexandru cel Bun.

„Avem la Suceava încă două mănăstiri, lucru foarte rar în diaspora armeană, amândouă construite în secolul XVI, Mănăstirea Hagigadar în 1512, de aceea sărbătorim 500 de ani, şi Mănăstirea Zamca, la sfârşitul aceluiaşi secol. Iată că de atunci şi până acum, comunitatea armeană a dăinuit fără încetare", a completat Varujan Vosganian.

Acesta nu a uitat să precizeze că mai sunt necesare câteva sute de mii de euro pentru refacerea chiliilor mănăstirii, pentru a fi funcţională ca în trecut.

Construită de doi fraţi pentru a le merge bine negoţul
Legenda spune că mănăstirea a fost ridicată în semn de mulţumire pentru binecuvântarea Maicii Domnului pentru negoţul a doi fraţi armeni. Mai târziu, Drăgan Danovac, negustor armean de vite, a construit, în timpul domniei lui Bogdan cel Orb, Biserica Mănăstirii armeneşti Hagigadar, lăcaşul fiind definitivat în actuala formă în trei etape calendaristice: 1512-1513, a doua jumătate a secolului al XVII-lea şi a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Biserica Dorinţelor adăposteşte şi o Icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni la care se roagă toţi cei care urcă în genunchi Dealul Bulai.

Citeşte şi:

Tainele Mănăstirii Hagigadar. Ce trebuie să faci ca toate dorinţele să-ţi fie ascultate