Judeţul Suceava are 14.000 de şomeri, însă angajatorii se plâng că nu au forţă de muncă
0Domeniile de care se feresc cei mai mulţi dintre cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă sunt: construcţii, confecţii, alimentaţie publică, tâmplărie şi fabricare de mobilă, reparaţii auto, spălătorie auto. Mulţi evită să lucreze în aceste domenii, mai ales din cauza nivelului mic de salarizare, dar şi nivelului ridicat de efort pe care trebuie să îl depună în aceste domenii de activitate.
Persoanele care s-ar putea specializa cel mai usor în anumite meserii, în domeniile care duc lipsă de forţă de muncă, sunt cele care se încadrează în segmentul de vârstă 20-35 de ani. Totuşi, ei sunt şi cei mai mobili din punct de vedere profesional şi se pot adapta mult mai uşor la un nou loc de muncă. Din acest motiv tind să caute mereu noi oportunităţi, care să le ofere un trai mai bun şi refuză locurile de muncă din domeniile care presupun un grad ridicat de efort fizic.
„Motivele pentru care şomerii nu doresc să se specializeze în unele meserii ţin în mare parte de motivaţia financiară. Dacă salariile ar fi atractive, ar fi mulţi care s-ar înscrie la anumite cursuri, pentru a se specializa în domeniile respective. Majoritatea celor care se califică în domeniul construcţiilor sunt foarte repede absorbiţi pe piaţa muncii, mai ales în străinătate, unde contractele nu sunt sezoniere, iar domeniul este ofertant prin nivelul de salarizare ridicat şi prin faptul că oferă o stabilitate la locul de muncă. O altă problemă o reprezintă acordarea acelui venit minim garantat, al cărui cuantum poate ajunge cât un salariu de muncitor necalificat şi care îi face pe unii să nu îşi dorească să obţină o anumită calificare profesională”, a arătat Anca Capverde, purtătorul de cuvânt al AJOFM Suceava.
Cei mai mulţi dintre cei care se află în căutarea unui loc de muncă şi care au până în 30-35 de ani vor să facă munci de birou, activităţi care nu presupun muncă fizică şi din acest motiv aleg domenii de activitate care le oferă o muncă nu foarte grea. Drept dovadă cursurile de inspector resurse umane sunt printre cele la care se înscriu cei mai mulţi, urmate de cursurile de coafor şi cele de bucătar, la care se înscriu cei care au anumite aptitudini şi vor să facă o meserie din asta. Somerii nu sunt extrem de atraşi nici de domeniul fabricării de mobilă, pentru că şi aceasta li se pare o meserie grea.
Domeniul confecţiilor este unul de care mulţi se feresc atât din cauza nivelului scăzut de salarizare, cât şi din cauza faptului că este o muncă solicitantă. Deşi, în acest domeniu, nivelul redus de salarizare este explicabil mai ales datorită concurenţei pe piaţă, în prezent angajatorii din acest domeniu fac eforturi pentru a creşte salariile şi a atrage mai multă forţă de muncă.
„ÎIn confecţii problema este iarăşi salarizarea, precum şi faptul că munca este destul de solicitantă, cei din acest domeniu lucrând în condiţii de zgomot, în ture. Salarizarea redusă este oarecum justificată de faptul că, pentru a vinde acele produse, preţurile nu pot fi unele foarte mari, concurenţa impunând şi ea un preţ scăzut. Menţinând preţurile la un nivel scăzut, nici salariile nu pot fi foarte mari, iar asta a creat o spaimă de a fi confecţioner”, a spus Anca Capverde.
Cauzele lipsei de motivaţie la locul de muncă
Principala cauză a lipsei de forţă de muncă în anumite domenii este faptul că salariile nu reuşesc, în cele mai multe dintre cazuri, să acopere nevoile de bază ale angajaţilor, caz în care nu există altceva care să îi poată motiva.
„În momentul în care un angajat nu reuşeşte să îşi acopere nevoile de bază, este greu să mai existe altceva care să îl poată motiva. În momentul în care salariul reuşeşte să acopere nevoile de bază ale angajatului, atunci există şi alte motivaţii care dau rezultate. Aprecierea şi relaţiile de muncă, colectivul în care îşi desfăşoară activitatea sunt o motivaţie importantă mai ales pentru segmentul de vârstă 35-45 de ani, ai căror reprezentanţi tind spre stabilitate şi nu mai sunt dornici să îşi schimbe locul de muncă.
Bonusurile sunt iarăşi importante pentru că le completează salariile pe de-o parte, iar pe de alta, reprezintă şi acestea o formă de apreciere. De asemenea, importantă este şi tehnologizarea. Cu cât activităţile sunt mai tehnologizate şi patronii vin cu instrumente care le uşurează munca, cu atât angajaţii se simt mai mulţumiţi de locul lor de muncă. Nu în ultimul rând, importante sunt instruirile, care îi fac pe salariaţi mai siguri de locul lor de muncă”, a mai arătat Anca Capverde.
Alte ştiri pe această temă:
Rata şomajului a crescut la 6,1% în iulie