Descoperire uluitoare într-o biserică a lui Ştefan cel Mare. Povestea lui Iisus Hristos, spusă cu ajutorul soarelui
0Meşterii domnitorului Ştefan cel Mare aveau cunoştinţe avansate de geometrie. O dovedeşte biserica de la Pătrăuţi, monument UNESCO, unde proiecţiile solare sunt în strânsă legătură cu Liturghia.
Descoperirea a fost făcută de preotul paroh, Gabriel Herea, care a cercetat fenomenul timp de 15 ani. „În toamna anului 2003, duminică, după Înălţarea Sfintei Cruci slujeam pentru prima dată în biserica înălţată de Ioan Ştefan (cel Mare) la Pătrăuţi. Iluminarea insuficientă a spaţiului şi stratul gros de fum şi praf care acoperea pictura au generat o imagine generală tenebroasă care s-a întipărit în amintirea mea ca o mărturie a atmosferei cu care am fost întâmpinat. Din când în când, razele soarelui pătrundeau pe ferestrele bisericii şi decupau din cotidian frânturi ale spaţiului liturgic primit ca moştenire de la strămoşi. O asemenea proiecţie avea să se petreacă sub ochii mei încă de la primele liturghii slujite în biserică”, povesteşte Gabriel Herea.
FOTO: Doxologia
Vrăjit de razele de lumină care pătrundeau controlat şi în momente cheie în biserică, preotul a început să urmărească fenomenul cu atenţie. Aşa a descoperit că are de-a face cu utilizarea simbolică a proiecţiilor solare.
„Observaţiile mele au dus la descoperiri ce pot fi uşor plasate la limita incredibilului. Discutăm despre utilizarea simbolică a proiecţiilor solare în strânsă legătură cu Liturghia şi cu sărbătorile importante ale anului creştin. Au avut puterea şi ştiinţa să creeze o biserică în care lumina soarelui să atingă puncte simbolice din interior în patru momente importante ale anului: Solstiţiile şi Echinocţiil”, a completat preotul.
Gabriel Herea este de părere că la Pătrăuţi se relatează o poveste cu ajutorul luminii şi a imaginii colorate. Paştele nu are dată fixă şi totuşi în primăvară se întâmplă ceva grozav la Pătrăuţi. „Timp de cinci luni avem lumina, dimineaţa dinstre Altar, simbol al mormântului lui Hristos, spre naos. Veniţi de luaţi lumină”, ne-a mai spus parohul.
Preotul Herea afirmă că arhitectura bisericii Pătrăuţi a fost generată de dorinţa societăţii fondatoare de a construi un spaţiu liturgic în care să se petreacă aceste proiecţii. „Dată fiind unicitatea cunoscută a arhitecturii moldoveneşti şi intuiţia permanentă a istoricilor că Pătrăuţiul este prototipul arhitecturii moldoveneşti, consider că, până la proba contrarie, ne aflăm în faţa unui fenomen cultural unic în istoria arhitecturii creştine”, a completat preotul.
Proiecţiile solare descoperite de preotul Gabriel Herea în biserica monument UNESCO de la Pătrăuţi au fost prezentate la sfârşitul săptămânii trecute într-un seminar la Institutul de Fizică Atomică (IFA) de la Măgurele.
Printre cei care au audiat expunerea preotului Herea s-au numărat ministrul Cercetării şi Inovării, prof. univ. dr. Nicolae Hurduc, membru al Organizaţiei Europene pentru Cercetare Nucleară; dr. Sorin Zgură, directorul Institutului de Ştiinţe Spaţiale, doctor în Fizica Particulelor Elementare şi coordonator al grupului de Calcul Distribuit pentru Cercetări Ştiinţifice Spaţiu-Sol şi Aplicaţii; prof. dr. Emil Petrescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Aplicate, profesor la Departamentul de fizică al Universităţii Politehnice Bucureşti; Cornelia Anca Ghinescu, de la Direcţia de integrare europeană şi cooperări internaţionale a Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, din Ministerul Cercetării, coordonatori ai programelor de cercetare din ţară, precum şi elevi olimpici la fizică şi astrofizică.
În legătură cu perfecţiunea construcţiei bisericii de la Pătrăuţi şi corelarea construcţiei cu mişcarea Pământului în jurul Soarelui în anul 1487, ministrul Cercetării, Nicolae Hurduc, a declarat pentru un post central de televiziune că „este de mirare cum, în lipsa unor sisteme de proiectare, de simulare pe computere, cum avem acum la dispoziţie, cei care au construit biserica să realizeze acele ferestre astfel încât lumina să se deplaseze în anumite zone transmiţând anumite simboluri”.
Biserica „Înălţarea Sfintei Cruci” din Pătrăuţi este cea mai veche ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare, păstrată în forma originală. Lăcaşul de cult a fost ridicat în 1487.