Cum a luptat Ştefan cel Mare timp de doi ani pentru a recupera Cetatea Hotinului. Miza: „vama cea mai bogată a ţării“
0Ştefan cel Mare a asediat timp de doi ani de zile Cetatea Hotinului, obligându-i, în cele din urmă, pe polonezi, la data de 4 aprilie 1459, să încheie un tratat de pace în urma căruia cetatea a reintrat în posesia moldovenilor.
Cetatea Hotin este siuată pe malul fluviului Nistru, în oraşul Hotin din regiunea Cernăuţi. Construcţia fortăreţei a fost începută în anul 1325, iar ulterior a suferit mai multe îmbunătăţiri.
„În vremea lui Ştefan cel Mare Cetatea Hotin deţinea o poziţie de prim rang între cetăţile ţării. Veniturile vămii Hotin, <<vama cea mai bogată a ţării>>, erau foarte însemnate în secolul al XV, la fel şi în secolul următor”, a precizat istoricul moldovean Ion Strici.
După ce a ajuns pe tronul Moldovei, Ştefan cel Mare a avut ca prim ţel recucerirea Cetăţii Hotinului, care s-a aflat în trecut în posesia moldovenilor. Ştefan şi răzeşii săi au asediat cetatea timp de doi ani de zile, până, în anul 1459, când polonezii au încheiat o pace cu moldovenii şi le-au oferit Cetatea Hotinului.
„Prin pacea cu Polonia leşii restituie Moldovei Hotinul, Ştefan cel Mare îl puse pârcălab pe Goian, înlocuit apoi cu Vlaicu, unchiul său după mama Oltea, fost zece ani pârcălab la Cetatea Albă. Alt pârcălab al Hotinului a fost Duma, fiul lui Vlaicu, deci vărul domnului”, a mai arătat Ion Strici.
Imediat după ce a intrat în posesia Cetăţii Hotinului, Ştefan cel Mare a întărit fortăreaţa, care putea adăposti o garnizoană extrem de puternică.
„Curând Ştefan cel Mare întăreşte cetatea, şi o amplifică în scop militar, pentru a putea adăposti o garnizoană destul de puternică şi a servi la nevoie ca punct de retragere şi rezistenţă. Pentru a corespunde noilor condiţii de luptă şi apărare, pentru a rezista asediului artileriei grele, a fost completată zidăria cetăţii, grosimea zidului exterior ajungând până la 3 metri, chiar sus la metereze”, a mai explicat Ion Strici.
Cetatea Hotinului a ajuns să reprezinte simbolul rezistenţei Moldovei în faţa Poloniei şi totodată era folosită pentru a apăra ţara de atacurile cazacilor şi tătarilor. După ce Ştefan cel Mare a pus stăpânire pe cetate, Hotinul s-a dezvoltat economic foarte mult.
„În 1476, după bătălia de la Valea Albă, hotinenii au ţinut piept armatei turceşti a sultanului Mahomed II, care a trimis un corp de armată la Hotin, altul la asediul Neamţului. În cetatea Hotinului îşi găsi adăpostul doamna Maria, ameninţată de tătari la Suceava şi copleşită de masacrul a lor săi la Mangop. Sultanul a suferit un dezastru cumplit şi a fost silit să se retragă în mod ruşinos”, a scris cronicarul polonez Jan Dlugosz.
După moartea lui Ştefan cel Mare, Cetatea Hotinului a fost pierdută şi recâştigată în mai multe rânduri de către moldoveni de la turci şi polonezi.
În prezent, cetatea este o atracţie turistică a Ucrainei, fiind declarată drept una dintre cele şapte minuni ale Ucrainei. Cetatea Hotinului este de asemenea o rezervaţie arhitecturală naţională ucraineană din anul 2000.
Alte ştiri pe această temă:
Cel mai beţiv domnitor al Moldovei. „Bea vin din oală zicând că e mai dulce decât din pahar“